Doamna T, Baroneasă a câmpului verde.

George, servitorul baronesei.

Paula, o femelă fluture.

Toto, un mascul fluture.

Ben Sling, comandantul  poliţiei metropolitan.

Bean Sleng, ajunctul lui Ben.

Doi poliţisti şi foarte mulţi fluturi.

Actul I

Scena I

Câmp cu multe flori şi iarbă verde mătăsoasă.

Doamna T( se bronzează stănd în şezlong, George aleargă cu plasa de prins fluturi pe pajiste):George câţi ai prins?

George:( alergând pare că nu aude.)

Doamna T: I-ai doar pe cei de o mie de lire. George tu nu auzi?

George:( concentrate) Sst.(. un future de o mie de lire se aşează pe posteriorul dezgolit al Paulei care doarme alături de Toto în iarbă. George culege cu dexteritate în plasă fluturele.)

Paula( dormitând): To..To!

Toto (dormitând): Pau.. La

Doama T: L-ai prins?

George( face un semn din cap)

Doamna T: Vorbeşte l-ai prins?

George: Îi trezeşti.

Doamna T: Ceee?

George: Îi trezeşti.

2

Doamna T: Îi trezesc?( privind insectarul de la picioarele ei) George unde ţi-ai ascuns whisky-ul?

George: N-am pus  nimic în gură.

Doamna T (Descoperindui pe cei doi în iarbă): Sttt, nu te mişca, le strici somnul.(Precipitată) Ba strică-I,  ce caută aici?

George: Asta încercam şi eu să-ţi zic.

Doamna T: Uită câtă iarbă mi-au tăvălit, ştiai că sunt aici?

George: Abia când fluturele a aselinizat pe fesele ei, i-am văzut.

Doamna T: N-am închis un ochi de aseară, încă o noapte cu lună plină, pe unde-au intrat?

George: Credeţi-mă zbura dezorientat, urmărit de privirea mea necruţătoare, când brusc s-a hotărât să se aşeze pe pata aceea caldă din iarba verde.

Doamna T: Pată, ce să zic, ce pată! Ar fi trebuit să mă informezi imediat.

George: Pata dumneavoastră are mai multă intensitate calorică dacă despre asta vorbim.

Doamna T: George, nu despre asta vorbim, nu fii obraznic, ne înţelesesem că suntem discreţi în public.

George: Care public? Ăştia dorm duşi.

Doamna T: Poate se prefac, puşi fiind de presa mondenă. Se prefac iar în fundurile lor  au fixat câte unul din acei ochi mici, mici, care te trimit pe reţelele din întreaga lume. În familia mea un servitor rămâne un ser vitor, oricâtă iscusinţă ar avea în prinderea fluturilor.

George: Aş nega, sunt în slujba dvs. de acum 30 de ani, niciodată nimănui nu i-a trecut prin cap grozăvia asta.

Doamna T: Sunt morţi? Ce ne facem?

George: De ce-ar fi morţi şi apoi fiecare a pronunţat câte un nume.

Doamna T: Jigodie. Pardon, mică. Sunteţi înţeleşi i-ai adus probabil pentru vreun complot de servitori nenorociţi. Pardon. Spuneţi-mi cum v-aţi gândit să mă şantajaţi? Fluturii ăştia sunt proprietatea voastră?  Deşi situatia mea financiară e discutabilă, nu

3

am scos niciunul peste graniţă. Cel mai mic firicel de polen nu a părăsit regatul, doar ştii George, e interzis.

George: Doamnă interdicţia s-a ridicat de când excelenţa sa, vărul dvs, e prim ministru. A făcut-o pentru a vă salva familia de la faliment. Din ce credeţi că trăim noi în huzurul acesta?

Doamna T: Iartă-mă George, uitasem, cum mă echilibrezi tu. Fără tine aş aluneca în nişte scenarii. Cât înghite piaţa japoneză?

George: 70% din ce putem  extrage.

Doamna: Şi cu ăştia ce-i la ora asta pe câmpul meu?

George: E prea devreme să-i trezim?

Doamna T (intrigată): Glumeşti.

George (apropiindu-se îi impinge cu vârful pantofului): Hei voi (nicio reacţie).

Doamna T: George vorbeşte-le dar nu-i atinge. Dăcă au fost ucişi?

(George repetă mişcare)

Paula (intorcându-şi privirea speriată sare în picioare dând din mâini ca şi cum ar vrea să zboare, sopteşte gâtuit): To..To.

Toto ( întorcindu-si privirea speriat sare în picioare dând din mâini ca  şi cum ar vrea să zboare, şoptind gâtuit): Pau..La.

George (Înmărmurit. Toto şi Paula dau disperaţi din mâini încercând să se-nalţe, Repetă acestă mişcare îndelung apoi cad epuizaţi).

Doamna T: George ce au? Sunt epileptici?

(George înmărmurit)

Doamna T: Ce sunt? Răspunde-mi.

George: Ce sunteţi?

Paula şi Toto paralizaţi de frică privind plasa.

Paula: Ne prinzi?

Toto (Tremurând de teamă întinde un deget sper insectarul de la picioarele Doamnei T): Vârându-ne cite un…

4

George: Ac.

Toto: Ach în ceafă.

Cei doi încearcă din nou să zboare dând grotesc din mâini.

Doamna T: George sunt neliniştită,. Ăştia nu sunt cumva ecologişti?

George: Sunteţi cumva doi ecologişti, din aceia ce încalcă proprietăţile?

Paula: Unde ne sunt aripile… şi trompa aia monstruoasă dintre picioarele tale monstruoase?

Toto: Draga mea ,măcar eu o mai am, dar tu cu ce îţi vei sorbi polenul?

Paula (Ţipăt): Trompa mea!

George (Doamnei T): Doi ecologişti beţi. (Sceptic) Drogaţi şi beţi.

Doamna T: Scandalos. Parcă văd toată presa călcându-mi iarba, prezentând cu ură acest caz straniu. Cu atâţia fluturi de o mie de lire în insectar… ascunde-l repede.

George (se repede luând insectarul, impiedicându-se, fluturii se vor risipi prin iarbă. Paula şi Toto ţipăt prelung)

Doamna T: George, fă-i să tacă pentru numele lui Dumnezeu, se aud din turnul Londrei (George îi prinde cu mâinile de gură, Toto şi Paula cu ochii ieşiţi din orbite)

Paula: Sărmana Rossa, cu acul înfipt în ceafă.

Toto: Dops, Frim, Andy, toţi dispăruţii din anii aceştia sunt acolo.

Paula: Risipiţi prin iarbă cu câte un ac în ceafă.

Toto: Ţi-am zis!Ti-am zis să nu venim aici. E periculos, simt că s-a terminat.

Paula: Cum aţi putut fi atât de cruzi? Câtă lume-i aşteaptă, iar ei zac aici în iarbă cu câte un ac în ceafă.

Toto: Tragedie.

George:( şocat)

Doamna T : Tu-i auzi, ăşti-s drogaţi, mi-au violat proprietatea şi …

George: Aşa ceva!

5

Doamna T: Ar trebui să le ceri socoteală. Te plătesc şi pentru astfel de treburi murdare.

George: Aţi fost, sunteţi surprinşi într-o ţinută indecentă pe proprietatea, câmpul … Doamnei T; Vă rugăm respectuos să o părăsiţi.

Paula: Proprieta..Tea!

George: Domnei T.. T.

Toto: Proprietate, adică..

George: Locul, spaţiul ei,moştenit de o mie de ani din generaţie în generaţie e al ei. Cum eu familia mea..

Paula (lui Toto): Aripile ne-au fost luate. Aripile!

Toto (pipăindu-şi umerii): Ne-am pierdut zborul. Cum a fost posibilă o asemenea grozăvie?

Doamna T: Ce spun ăia acolo?

George: Vorbesc despre aripi, zbor.

Doamna T: Trage-i de limbă.

George: Şi mă rog, ce şi cât aţi consumat?

Doamna T: Nu aşa.

Paula: Vorbim. Promite-ne că nu vei folosi plasa.

George (aşezând  plasa in iarbă):Dacă asta e o problemă.

Toto: Pentru început asta e o problemă.

Paula:Ne aşezaserăm fiecare pe câte o floare,briza era caldă,când ai apărut tu în somn suferiserăm această transformare grotescă (lui Toto)cum mă găseşti?

Toto:Inaceptabilă(trecându-şi un deget peste spatele Paulei)tu nu te-ai mai tavălit printr-o floare…

Paula(îşi trece şi ea un deget peste spatele lui):Uscat nici o picătură de polen.

DoamnaT:George,narcomani se joaca cu răbdarea noastră, ar trebui să-I ameninţi cu puşca.

George:Avem doar plasa aceasta jerpelită la noi.

6

Doamna T:Incompetentule,dacă ar fi aici Ben,comandantul poliţiei noastre ce m-ar mai linişti.

George(fâcând semne vulgare aparte):Hoaşcă bătrână iar începi cu neghiobul ăla burtos.(ridica plasa, Paula şi Toto dau disperaţi din mâini)

Paula :Era vorba că nu o folosiţi.

George(luminat parcă):Ăştia se cred fluturi.

DoamnaT(izbucnind într-un râs  isteric):Fluturi, cine dânşi?

George:Amândoi se cred fluturi de o mie de lire .

DoamnaT(serioasă):De o mie de lire?(izbucnind în râs din nou)Ce exemplare pe cinste.

Toto(Paulei)S-ar putea să avem o şansă.

Paula:El spune că ne credem dar noi chiar suntem.

Georghe:Ăştea-s convinşi că sunt fluturi.

Doamna T:George unde ai ascuns-o.

George:Ce?

Doamna T:Sticla aia de whisky.(îişi scoate telefonul mobi)Alo Ben, vin-o urgent!

Scena II

Doamna T( în  şezlong,George şi Ben îi zmulg firele albe din păr)

George (urâcios):Nu trece pe partea mea.

Ben: Cărarea e aici .Eu respect delimitările.

Doamna T:Au…Ben fii mai delicat.(Ben o maimuţareşte George îl dezaprobă)

George:Aveti un păr atât de mătăsos.

Doamna T:Mulţumesc.

Ben:Mătăsos nu poate fi termenul de comparaţie,este ca iarba dimineţilor noastre ceţoase.

Doamna T:Cum?

Ben:Foarte curat… că e ...

7

George:Normal,curat.Pe proprietatea aceasta apa nu o folosim doar pentru băut.

Ben :(trecîndu-şi mâna prin părul propriu):Insinuezi ceva?

Doamna T:Să trecem la afaceri,îi vezi pe cei doi din iarba?

Ben:Abea acum.Ştiam că nu mai aveţi alte rude.

Doamna T:Rude? Ne-am trezit cu ei pe cap.

George (numărînd firele de păr scoase):Cincizeci… străini ,emigranţi nu stiu… ha ha ha tu doar patru.

Doamna T:Hărnicuţule ,fidelul meu servitor.

Ben:Partea ta îmbatrîneşte mai repede.

DoamnaT:George ce-i faci.Stimabilul nostru comandant al poliţiei spune adevarul?

George:Nu se stie cum au apărut ,pretinzâind că ar fi doi fluturi transformaţi în oameni.

Ben:Glumeşti.

Doamna T:Au…Doar patru fire?Nu-ţi mai faci treaba cum trebuie.Ben ai uitat cine te-a sprijinit sa ajungi acolo sus.

Ben:Mi-am răvăşit toată partea,de unde sa le iau dacă nu sunt.

Doamna T:Trebuia să fii informat .De unde au aparut pe proprietăţile noastre.Dacă sunt sau nu sunt fluturi.

George:Fluturi ,pe mine m-au convins.

Ben:Scandalos.

Doamna T:Vor cădea capete.

Ben:Tocmai când am fost informat de afacerea cu metroul …veniţi cu nimicuri.

Doamna T:Metroul?

Ben:E secret.Pentru moment cu fluturi am mâinile legate.Legislaţia…Am prea multe pe cap. George rezolvă tu cumva.

Doamna T(lui George ):Abandonaţi de autoritaţi ,în plina criză a fluturilor.

8

Ben:Să nu exagerăm, criză a fost aia a rachetelor.

George:O scoatem singuri cumva la capăt.

Ben(priveşte fluturi risipiţi îin iarbă):Cu atâitea victime o să iasă un scandal !

George:Zgâlţâind bine sistemul.

Ben: Mă spăl pe mâini.

Doamna T:Prăbuşiţi-vă, toţi aţi tras foloase de pe urma mea.

Ben(lui George):Aici e mâna ta.(iese)

(aparte Paula şi Toto)

Paula:Te-ai obişnuit

Toto:Nu ,tu?

Paula:Nu.

Toto:Te- a durut?

Paula:Mă faci să roşesc.Cum îmi voi mai privi părinţii-n ochi.

Toto:Nu trebuie să ştie, dacă ramâi…aşa… nu ai cui să dai vreo explicaţie.

Paula: Îmi vine să…

George:Plângi.

Paula:E un semn rău?

Toto:Tu ai inceput.

Paula:Linişteşte-te, nu sunt minoră şi nici chiar aşa neştiutoare,o dată un bondar…

Toto:Bondar?(întuneric)

George:Eram curios ce e cu bondarul.De ce s-a oprit.

Scena a III a

( Câteva clipe mai târziu Doamna T şi George ,aparte în iarbă la o anumită distanţă Paula şi Toto)

9

Doamna T:Recunoaşte-te învins .Lăsindu-ne Ben baltă,situaţia e fără ieşire.

George:Imposibil să-I indentific nu au acte,nimic asupra lor.La urma urmei ce-ar fi aşa ieşit din comun să admiteţi că sunt fluturi.

Doamna T:Bine-mi spunea Ben să te concediez,e de părere că te supraapreciez.

George:Domnul Ben stimabilul nostru comandant îmi acordă atâta atenţie, sunt onorat.

Doamna T:Obraznicule, acum eşti şi spiritual.

George(o îmbrăţişează cufundându-şi faţa între sânii ei):Cine e guguştiucul tău ?Când scânceşti noaptea în somn ,cine-ţi încălzeşte păturica?

DoamnaT:Nu în public.Nu aici fiară mică,Ben e un simplu prieten al familiei.Fricos…afacerile mele nu-l privesc.

George:Dar când locuiaţi în castel el vă aproviziona.

Doamna T:Ce vremuri.

George:Nu vă ajungeau cinci linii  iar whisky-ul curgea.

Doamna T:Eşti un măgar,pardon.Nu am pus in viaţa mea alcool în gură.

George :Nu direct , trecea prin pahare şi Eva…

Doamna T : Eva? Ce vremuri !... A, da Eva…scumpa de ea cum s-a  prăpădit administrându-şi doza aia de compot în venă

George :Eraţi atât de bete , iar  în castel eu îi serveam pe toţi .

Doamna T : Ştii că-mi plac doar bărbaţii , cu Eva  eram doar prietenă.

George : Prietene de joint?

Doamna T :Răule .

George : S-au dus, i-ai înmormântat pe toţi . Eşti o învingătoare onorabilă, nu te acuz de nimic.

Doamna T : Castelul a fost perioada mea de maturizare.Acolo pregătindu-mă pentru a  fi utilă  patriei mele : coroanei .

George : Cam lungă iniţierea , târziu , prea târziu  ai pus să fie demolat , abia acum cinci ani ,deja aveai o vârstă .

10

Doamna T : Insinuezi ca e prea târziu  pentru a mă implica folosindu-mi experienţa , îmi spui că sunt bătrână.

George : Încă eşti proaspată … şi nesătulă, semănaţi cu răposatul domn T  , tatăl dumneavoastră.

Doamna T : Ce spui acolo ?

George : Uneori îmi apăsa butonul pentru whisky  şi de 3 ori pe noapte.

Doamna T : Era un domn , singur , toţi care veneau la castel sufereau de singurătate .

George : De trei ori , uneori chiar de cinci ori  pe noapte  trebuia să-mi desfac cureaua numai în camera lui. Tu  nu vedeai nimic , totuşi făceam faţă , îi serveam pe toţi , iar cu singurătatea  mai scuteşte-mă.Parcarea era plină de Rolls-uri.Când ai un Rolls nu poţi , nu ai cum să te dai singur. Bieţii ăia , din cutiile de carton risipite între boscheţi pe malul fluviului , la ăia ţine , li se susţine discursul despre singurătate .

Doamna T : George,tu nu erai de stânga , când ai devenit ? Într-o zi …îţi vei primi răsplata .Ultimi  cinci ani  nu ai fost atât de  solicitat .Amintiri,amintiri .Mă răscoleşti George , toţi ai noştri s-au dus.

George :Dar au apărut ăştia.

Doamna T :Ce criză nesuferită .

George : Nu te plânge tu de criză .Încă nu eşti afectată.Te-am văzut, îţi curgeau balele când i-ai văzut fluturaşului trompa.

Doamna T :Obraznic  împuţit.Pardon.

(Paula şi Toto în iarbă)

Paula : Suntem asemănători , fiinţelor monstruoase , care ne-au ucis jumătate din prieteni, cunoscuţi .Egoişti stăm aici îmbrăţişaţi în iarbă  polemizând.

Toto :Lipsiţi de graţie , zbor , libertate două arătări jalnice .ne-o fi blestemat vreun  fir de pai rupt din neatenţie.

Paula : Un brusture invidios.

Toto :Putea fi oricine de pe pajişte, chiar fără să le fi făcut vreun rău.

Paula : Aşa arată oamenii  despre care tot auzeam .Astfel trăiesc ,astea le sunt plăcerile.

11

Toto : Albine de eram , ne răzbunam cumva .

Paula :Şi câţi de ai noştri  zac în iarbă  cu câte un ac în ceafă.Fluturi de am fi din nou , ne-am ridica în văzduh şi toţi ar şti ce s-a –ntâmplat  aici.

Toto : Suntem oameni .Aşteptăm pentru un moment. Nu putemf ace nimic. Aşteptăm.

George (care a tras cu urechea ): Castelul …

Doamna T : Vorbesc ?Fă-i să vorbească.Simt că mă lasă puterile ,termină cu obrazniciile .

George (celor doi ):Doamna T ,m-a însărcinat să vă ascult. Vorbiţi-mi !

(Toto şi Paula îl privesc descumpăniţi)

George(doamnei T ) : Nimic.

Doamna T :Insistă.

George:Stăpina mea insistă să-mi vorbiţi.(aparte fluturilor)Ziceţi-i orice e ramolită.

Paula:Sunteţi,suntem oameni?Oamenii despre care noi am auzit atîtea grozăvii.

Toto:Oameni care ucid din plăcere pentru că în iarbă zac risipiţi o mulţime de-ai noştri cu ace în ceafă.

Paula (il înbrăţişază sărutândul):Curajosule.(Doamnei T si lui George)Pentru ce?

Toto:Pentru cine?

Paula:Risipiţi atâtea vieţi,îi ştiam pe fiecare le cunoşteam visele ,îşi doreau lucruri mărunte:o floare deasupra capului,câteva firicele de rouă ,dimineţi şi nopţi fericite.

Doamna T:Bine, bine ce bine că au inceput, dar ce spun ?

George(îi face semn Doamnei T să nu-i intrerupă)

Toto:În lumea noastră această sumă...

Paula:Nu aş  fi ştiut niciodată cât curaj poţi avea.

Toto:Crimele se pedepsesc aspru,genocidul...

12

George (aparteDoamnei T):Aici vorbim despre fluturi de o mie de lire mişcându-se zburdând cu obrăznicie pe câmpul dumneavoastră.(apartel lui Toto şi Paulei)Până la marea criză prosperitatea,tihna, au dominat aici atât pentru nobila mea stăpână pentru mine cât şi pentru lumea  voastră.Vremurile grele, falimentul, iminenţa imposibilitaţi plăţilor către furnizori.Genocid!Eu le-aş zice pierderi colaterale.(Doamnei T) Mai bine vindeai castelul.

Doamna T:Nu-mi spune că vorbeşti unor străini despre situaţia mea financiară.

George(făcându-i semne pentru a o linişti)Toate acestea ne-au împins la măsura disperată a vânzări fluturilor,piaţa,demonul acesta înghite totul,oportunitatea ivita acum când nimeni nu mai cumpăra sau vindea nimic am fructificat-o.Vedeţi şi voi partea bună ,cei din insectar au şansa pe gratis de a vedea muntele Fuji,Japonia.

Doamna T: Opreşte-te George.

George: Un fluture bun e cel bine conservat,consumat în unul din acele preludii dificile,măreşte ,asigură, creditează...

Paula: Ne ucideţi zborul, pentru a le depăşi unora crizele sexuale.

George: Noi pe cele financiare ,clienţi noştri pe cele sexuale .De necrezut nu-i aşa? Voi fluturi ne creşteţi puterea de cumpărare.

Doamna T: Mizerabilule cum ai putut să ai încredere dacă sunt...

Eşti concediat !.Concediatule.

George: Vă supără adevărul doamna mea ăsta-i trendu acum ,chiar unul din candidaţii la preşedinţia Franţei le-a promis alegătorilor lui ca le va creşte puterea de cumpărare.Şi-a fost ales .

Doamna T: Afară.

ACTUL II

Scena a I-a

(Pe câmp întuneric, Doamna T. face dragoste cu Ben)

Doamna T: M-ai ia doi, înghite-i cu totul. Bestie, mi-ai înfulecat 2000 de lire. Mă ajuţi cu ăştia?

13

Ben: Da, sigur că da.

Doamna T: Te-ai repezit la mine fără să te atingi de ceai, eşti inhibat.

Ben: Şi testamentul? Ceai..., ceai..., de ce toate momentele astea trebuie să pară atât de englezeşti. Nu beau ceai şi nu apreciez preludiul cu ceai.

Doamna T: Cum profiţi tu de o biată domnişoară. (Se aude o ceaşcă răsturnată.)

Ben: M-ai opărit.

Doamna T: Nu eu.

Ben: Totuşi ai o vârstă.

Doamna T: Cuprinde-mă  în braţe, striveşte-mă, aşa , apucă-mă. Mi-ai mâncat o duzină de fluturi, asta nu trebuia să-ţi arate un pic altfel?

Ben: E în regulă, aşa sunt toate acum, crede-mă pe cuvânt. Şi testamentul?

Doamna T: Testamentul! Haide acum, acum. E gata semnat.

Ben: Nu credeam că-l mai dai naibii pe George. De ăia doi mă ocup eu. Se cred fluturi? Îi învăţ eu să zboare.

DoamnaT: Din Turnul Londrei! Acum, acum. Haide, da. George.

Ben: Ce? (Se aude un foc de armă, agitaţie, lumina revine. Doamna T împuşcată în tâmplă zace prăbuşită în şezlong într-o poziţie deloc decentă. Alături într-un ceaun, fierbe ceaiul)

George (intră în scenă, o vede pe Doamna T, se apropie de ea, îi zmulge un fir de păr alb, o priveşte insistent, după care se întoarce spre spectatori ridicând din umeri) Asta este. (Începe să împartă spectatorilor pahare cu ceai zicându-le): Dumnezeu s-o ierte, era o femeie foarte cuvioasă, nu a făcut nimănui vreun rău.

Scena a II-a

George, Toto şi Paula pe câmp.

George: De cum am înmormântat-o, agitaţia a luat sfârşit. Voi trebuie să fiţi cei mai multumiţi, fluturii vor avea linişte.

Toto: Depindem de moştenitorul câmpului.

14

Paula: Istoria voastră e plină de exemple, dintotdeauna unui rău i-a urmat unul mai mare.

George: Istoria asta nu e valabilă în regat. În est sau orient, da. Acolo e posibil orice. La noi democraţia e consolidată.

Paula: Începuserăm să căutăm sprijin internaţional.

Toto: Am găsit, nu mare, ce-i drept.

Paula: Odată cu moartea ei întrerupem orice protest.

George: Înţelepţi, cât de înţelepţi sunteţi voi fluturii.

Toto: Admiteţi că am fost...

Paula: Că suntem.

Toto:  Fluturi.

George: Fără îndoială şi sunt dispus să mă bat în locul vostru pentru fiecare păpădie de pe proprietatea aceasta, sunt pentru restuţio in  integro, poporului fluturesc, a tuturor câmpiilor.

Paula:  Atât la şeş , cât şi la munte.

George: Garantez doar pentru ce-i aici.

Paula (Îl priveşte pe Toto): Deocamdată e bine şi atât.

Toto: Dar tu domnule George? Ce rol ai avut în acest spectacol trist?

Paula: Nu ne înţelege greşit! E o chestiune de încredere, ai fost obligat bineînţeles.

George: Da.

Toto: Unui  servitor umil, obosit,simţurile-i acţionează anesteziate de efort, de trudă.

Geroge: Da.

Paula: :Ştim că ai încercat să i te opui.

George: Da.

Toto: De unde ştii?

Paula: Sperăm că ai încercat să i te opui.

15

George: Da.

Paula: Sunt şi oameni buni, ştiam eu, cum fluturi buni şi fluturi răi, servicii bune- servicii rele, comunişti buni - comunişti răi, bondari buni - bondari răi.

George: Da.

Toto: Alb şi negru.

Paula: Negru şi alb.

George: Staţi un pic, aici încă avem o problemă.

Toto: Alb şi negru.

George: Da. Enunţ corect.

Toto: Toţi fluturii trebuie să afle despre George.

Paula: Despre acest om bun (Iese). Negru şi alb.

George: Nu (iese)

Toto: Alb (iese).

George (voce îndepărtată): Da. (se aude o palmă puternică)

Paula: ToTo.

Toto: Pau LA, naiba să te ia. Eu nu mă joc de-a alba neagra.

Scena a III-a

Biroul lui Ben, comandantul poliţiei metropolitane. Ben pare profund afectat de moartea Doamnei T.

Ben: Impresionantă înmormântare.

George: Nu am mai văzut atâta lume de la moartea Domnului T, răposatul tată al Doamnei T.

Ben: Tot un foc de armă-n tâmplă şi ce frumos au omagiat-o. De ce?

George: Ce? A cred că le-a picat foarte bine ceaiul nu s-a aşteptat nimeni.

16

Ben: Uf, ce zăpuşală... (deschide geamul, privindu-l cu coada ochiului pe George) De ce... aţi răspuns atât de greu rugăminţii noastre de a da o declaraţie.

George: Treburi importante m-au reţinut pe proprietate. Sunt implicat direct în criza fluturilor.

Ben (ridică tonul): Treburi importante te-au reţinut pe proprietate! Criză pe dracu. Criza a fost aia a rachetelor.

George: Cum ar fi, alegerea locului pentru groapă, tipul de ceai, culoarea florilor, dispunerea scaunelor.

Ben: Toate erau pregătite dinainte. Doamna T era o femeie prevăzătoare.

George: Prevăzătoare? Ce spuneţi, doar ştiţi cât de rare au fost astfel de evenimente în familia baronesei niciunul nu a murit sub 100 de ani.

Ben: Cu excepţia regretatului Domn T.

George: Adevărat. Şi atunci tot eu am dus greul.

Ben: Indispensabilul George, oliţa de noapte s-a ocupat de toate.

George : Nu permit. Aici e o onoare de apărat.

Ben: Lasă, lasă, domnule, că ştim noi mai bine ce trebuie apărat. Nu degeaba suntem poliţie metropolitană, dar de ce?

George: Ce?

Ben: În curând vom avea şi proba.

George: Proba? Care probă? Dumneavoastră înţelegeţi ce situaţie gravă s-a creat? Doi fluturi de 1000 de lire transformate într-o clipă în fiinţe omeneşti, care pe deasupra sunt pe cale să obţină rezidenţă.

Ben: Ajungem şi la fluturi.

George: Acuzaţiile astea stupide cine ar putea crede că o doamnă cu un statul atât de clar... cuvântul unei baronese nu are cum, nu poate fi sub nicio formă pus sub semnul îndoielii.

Ben: Cuvântul ei era aşa cum spui, însă acum e mort.

George: Doamna T, eu, nimeni de pe acea proprietate nu a avut vreo legătură cu insectarul.

17

Ben: Ajungem noi şi la insectar. Cu mine nu ar trebui să joci scena asta proastă. Informaţiile primite prin serviciile secrete duc sus în guvern, care pare să aibă legătură cu această afacere.

George: Un simplu servitor în faţa acestor servicii e un nimic. Eu, mai tot timpul cu serviciul de cafea, comisioane... Datoria...

(Intră Bean care seamă izbitor cu Ben, lasându-i pe birou un plic.)

Bean: Tocmai a sosit (iese)

George: Fratele dvs. ?

Ben: Cine? ( citeşte stupefiat)

George: Domnul... e prima oară când îl văd.

Ben: Bean este întâiul meu colaborator, subalternul meu, tocmai ce a fost numit.

George: Semănaţi izbitor, dacă aţi dispărea aşa subit, nimeni nu şi-ar da seama.

Ben (pe gânduri): Crezi? (Întinzându-i hârtia) Credeam, eram convins că dumneavoastră aţi fost.

George (citind se preface extrem de emoţionat): O adevărată doamnă. Vă ascult.

Ben: Păreaţi criminalul logic, ca unic moştenitor testamentar al baronesei, ştiai. Sigur că ştiai. Nu mai văd motivul, în noaptea ţi-am simţit putoarea de fiinţă ieftină. Te-a iubit.

George: Un biet servitor...

Ben: Nimic împotriva ta. Tu ai fost, dar neavând nimic...conştiinţa ta nu îmi dă nicio speranţă că vei recunoaşte.

George: Protestez energic.

(Intră Bean urmat de alţi doi poliţişti)

Bean: Domnule Ben , te rog predă-ne arma.

Ben: Obraznicule cum îţi permiţi?

Bean: Veţi fi protejat atât cât se poate. Nimeni nu va afla, e în joc onoarea noastră (Îi întinde o hârtie) Rezultatul testului balistic. Tu ai fost! E arma ta! Luati-l! Ben, ştii, îmi provoci scârbă.

18

Scena a IV-a

Toto şi Paula vorbind fluturilor.

Toto: Oameni mărunţi, tragedii mărunte.

Paula : Măcar ucigaşa de fluturi şi-a primit pedeapsa meritată.

Toto: Geroge e singur om de treabă pe care l-am cunoscut.

Paula: Deşi a slujit unui monstru, viaţa pe câmp se schimbă. Aţi văzut, a ars plasa iar insectarul l-a donat unui institut ce se ocupă cu studiul şi judecarea ororilor umanităţii.

Toto: Astfel procedează un spirit democrat care a trăit în proximitatea crimei cunoscându-i mecanisteme, apoi brusc se hotorăşte să o denunţe. George vă cheamă pe toţi de pe câmp pentru o confesiune.

Paula: Negreşit îl vom asculta, e cel mai potrivit să vorbească despre trecut, ajutându-ne să înţelegem cum a fost posibile crimele, de ce nu a reacţionat nimeni, ajutându-ne să iertăm. Ne cere sigur, iertare în numele tuturor oamenilor.

Toto: Din postura de servitor nu putea interveni.

Paula: În inimă poartă multă suferinţă. Ajutaţi-l să se elibereze.

Toto: Chiar dacă a făcut ceva rău.

Paula: Cu s-au fără voia lui.

Toto: Eu

Paula : Şi eu.

Toto: Îl iert.

Paula: Şi eu îl iert.

Toto: Şi doar pentru simplul motiv că viaţa merge înainte.

Paula: Viaţa trebuie să meargă înainte alături de George.

Toto (Paulei): Simţi (Încep să se transforme în fluturi.)

Paula: Iertarea, împăcarea cu situaţia ne redă zborul, libertatea.

19

Toto: Libertate şi polen.

Paula: Polen, libertate şi fraternitate cu oamenii.

Tot: Am fost la fel ca ei pe acest câmp, zic şi eu cu încredere în viitor: Libertate, Fraternitate, Polen.

Paula: Hai Toto ajunge, nu suntem revoluţionari. (S-au transformat în fluturi, zboară)

Toto: Îcepuse să-mi placă (Ies urmaţi de toţi fluturii)

Scena a V-a

Ca moştenitor testamentar al câmpului, George a adunat toţi fluturii pentru a le face o confesiune.

George: Cine şi cum a ucis-o pe Doamna T. Iubiţi fluturi, sunt singurul care ştie exact cum a fost eliminată acestă fiinţă oribilă (fluturii atenţi). I-am vorbit mereu lui Ben despre insecuritatea de pe acest câmp. Camere (înfinge câţiva ţăruşi pe care sunt aşezate camere de supraveghere) , acestea sunt camere de supraveghere, extrem de eficiente, utile, ele măresc gradul de securitate dăcă ar fi fost montate la timp, fiţi siguri, multe tragedii de pe câmp şi din perioada castelului erau împiedicate. Opinia publică vedea cu ochii ei ororile. Cetăţenii, premierul, regina luau măsuri, dar să revenim la subiect.

Cine si cum a ucis-o pe Doamna T. (fluturii privesc cu satisfacţie şi apreciere camerele) În noaptea aceea, abia pusesem de ceai, Paula şi Toto erau resemnaţi, transformarea lor părea  ireversibilă , într-un cuvânt adormiseră liniştiţi, lipiţi unul de celălalt, uimiţi de acel tip nou de apropiere „polenizare” ,  un pic prea umedă pentru gusturile lor, toate treburile proprietăţii erau puse la punct până în cel mai mic detaliu, cuferele mele pregătite, urma să mă despart de acea oribilă Domnă T, în al cărui serviciu..., ( unor fluturi le curg lacrimi, tristeţe generală). Sensibililor, pentru o mai mare securitate a vieţilor voastre vă propun să vă grupaţi, voi micşora spaţiul pentru a-l putea supraveghea mai bine. Preocuparea mea principală e protecţia dumneavoastră. (Câmpul imens se va reduce la un spaţiu de câţiva metri pătraţi Fluturii îl privesc pe George cu admiraţie şi dragoste ca pe un protector.) În fiecare noapte la acea oră eu treceam pentru a-i trage  Doamnei T pătura pe spate, făceam asta încă din prima zi când mă luase în serviciul ei, fără excepţie în acea noapte, eram pregătit, chiar izgonit fiind să-mi îndeplinesc această ultimă îndatorire (Mare parte din fluturi bat din aripi sunt

20

impresionaţi, câţiva foarte puţini îl dezaprobă) Pe cîmp apa pentru ceai clocotea, în şezlongul ei Doama T scotea nişte sunete sinistre, mi-am auzit numele, cineva , nu cineva, chiar comandantul poliţiei noastre (fluturii indignaţi). Am să-mi întrerup firul acestei destăinuiri.

Dragi fluturi, acum că am rămas unicul proprietar al acestui câmp, securitatea voastră e singura mea prioritate, eu ştiu cine şi cum a ucis-o pe Doamna T, nu a fost Ben, stimabilul , onorabilul comandant al poliţiei metropolitane, criminalul e încă în libertate şi poate oricând lovi din nou, un Jack Spintecătorul modern (câţiva fluturi leşină). Pentru liniştea mea, pentru totala voastră protecţie am să vă propun să intraţi sub acest clopot de sticlă, la  al cărui buton doar eu am acces.( Fluturii intră bucuroşi, plini de recunoştinţă sub acel recipient de sticlă.) În jurul şezlongului zăceau risipite hainele domnului Ben, m-am aplecat pentru a le ordonat, scena acea nu era deloc englezească, nu ne onora, avea ceva latin. Vorbesc de latinii din est. Aruncasem plantele deja în apa clocotind, o mireasmă plăcută plutea amintindu-mi de miile de nopţi în care doar eu îi trageam Doamnei T pătura pe ea. Atunci a căzut dintr-un buzunar obiectul acela, l-am ridicat, mi se potrivea pe deget ca un inel de logodnă atent ales. Palma-i mângâia luciul absolut, absolut pentru că era produs în ţara noastră. (fluturii cu privirile lipite de pereţii recipientului, încremeniţi). Am tras, deşi nu va fi cazul niciodată, n-am să pot explica  cu precizie de ce? Lucruri vechi adunate în mintea mea de pe vremea castelului, teama de cutiile de pe marginea fluviului. Nu ştiu de ce.( În clopotul de sticlă agitaţie, fluturii caută o ieşire) Restul a fost simplu, banal, comun.

Mi-am scos batista, transpirasem, trecându-mi-o peste frunte apoi peste patul acelui pistol,  care repet era din inox englezesc, Made in China, (râde cinic) strecurându-l repede în vestonul pe care tocmai îl împăturam. Eu am ucis-o , dragi fluturi (cască). S-a făcut târziu, (răsuceste un buton ca la lămpile de gaz, în interiorul clopotului o flacără puternică, fluturii cad morţi cu aripile arse). Uf , mult a mai durat. (lumină puternică, câmp imens pe care stă doar George, priveşte cu satisfacţie întinderea, pe spate i-au crestut  aripi de fluture. Se înalţă zbenguindu-se  deasupra câmpului)

Numai al meu.Doar eu.

sfirşit