Home
Acestea sunt ultimele postari ale sectiunii
CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ: CELOR PLECAŢI PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 11 December 2017 10:44

                                                                        “Doamne, Dumnezeul nostru, cel care

                                                                         cu înţelepciunea ta ai zidit pe om din

                                                                         ţărână şi ai suflat în faţa lui suflare de

                                                                         viaţă şi binecuvântându-l ai                                                                                                                                                                                                                                                            zis:                                                                                                            

                                                                         Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi

                                                                         Pământul”.

 

                 lui Ionel Ciurea

(când va fi moş, chiar e hazliu să i se spună Moş Ionel)

                 şi doamnei mele  

   

Că ne-am născut din trupul ţării,

Cu Duhul Sfânt amuşinat,

Prin sânge, de unde trădării,

Noi i l-am dat, dar necurat?

 

E-o intrigă în viaţa asta,

Sunt patru posturi pe pământ,

Dar dacă-ţi pleacă şi nevasta,

Ai aripi puse doar de vânt.

 

Să-ţi zici român şi să îţi placă paste,

De parcă nu găseai o mămăligă,

În Ţara ta cu Eva cea din coaste,

Prietene, aceasta mă intrigă.

 

Unde-s părinţii tăi?Eu mai am tată,

În Vechiul Testament eşti un om mort,

Când te-ai născut, erai român ca soartă

Şi-acum eşti un nomad fără de cort.

 

Te-o plânge cineva de neuitare?

Te vei întoarce ca să te îngropi?

Dar ai lăsat în urmă nepăsare

Şi-un lins pe buze pentru unii popi.

 

Dacă-aţi trimite bani în astă ţară,

Aşa cum mint şi cei aleşi de noi,

Putem închide graniţi dinafară,

Că v-au rămas copiii tot mai goi.

 

Probabil credeţi că trăiţi ferice,

Voi ne-aţi abandonat ca neam,

Şi neamul a-nceput să vi se strice,

Bisericile pentru voi nu mai au hram.

 

Când stai singurătatea să îţi fie

Cea mai fidelă din a vieţii stări,

Să o dăm năibii azi de cununie,

Sunt mohorâte ale României zări.

 

De ce să mai iubim pe Dumnezeu?

De ce să mai atingă fruntea cerul?

Ne despărţim de toţi când ne e greu,

Italia ne va cânta iar lerul.

 

Români ce-aţi despuiat de voi credinţa,

Fără părinţi, fără copii şi fără rude,

Ne vindeţi de peste hotare neputinţa,

Că sunteţi peste tot şi pe oriunde.

 

Am să îţi caut, Ionele, cimitirul,

Să dau cu var pe pietrele de râu,

Să simt că iarna-n dar mai dă Zefirul,

Şi că iubirea mea nu are frâu.

 

Iar doamnei mele, dacă o-ntâlneşti,

Să-i spui că nu e nicio grabă,

Că moartea m-a-nvăţat cum să iubeşti,

Până la moarte, Domnului i-e roabă.

                       

         

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 10 of 16146

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 142 guests and 1 member online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 212 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou