Home
Acestea sunt ultimele postari ale sectiunii
Adrian BOTEZ: TOAMNA LUMINATĂ (VERSURI) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Tuesday, 12 December 2017 11:22

 

TOAMNA ÎN PĂDURE

vii cu dar împărătesc şi cu odoare

vii cu sfântul aur al măririi din Culoare

vii cu Crist  -  Frumosul care doare

precum cântul îngerilor sus – în rai

cari spre Duh aprinde orice strai

 

păsările-îngeri – toate – de pe-aici

dăruiescu-ne pân' şi-ultima suflare

pitulate-n ramuri – gătite-n stihare...

...şi privim – înfriguraţi şi tot mai mici

spre comorile ascunse-adânc în soare...

 

m-a lovit în inimă lumina – la hotar

m-a lovit cu dorul străvederii

dispărea-voi – mistic – l-al pădurii-altar

 

când bătea-va-n ceruri ceasul serii...

...şi voi lua cu mine – mărturii de har

în Călătoria Mare – stihuri stârnind jar...

 

RIGORILE TOAMNEI

toate comorile sfinte-ale toamnei

Lacrima-n chip de Frumos n-or plăti

...zeii-copaci – gălbejiţii prigoanei...

din scorbura cerului – călăii-or boci

 

 au venit epopei pân' la Poarta Măririi

nevrednice-aflate – se-azvârl în oceane

chivere-şi sparg Cavaleri Tăinuirii

turnirul e-al pulberii – fade şi vane

 

păguboase năluci se tot ţin după mine

de piei despuiat – mă aprind colo-n candeli

coşmar indigest – nici din hronici nu vine

 

vreun înger – ori foc orbitor de arhangheli...

...suporţi rigorile toamnei celeste:

vei ucide istòrii – mai sus de-orice creste...

 

TOAMNA – ÎN RITM DE VALS

în ritm de vals – rotind văzduhu-n vrăji

cad ploi de sateliţi îngălbeniţi:

frunzele – tot mai distilate străji

palat-copacii-i părăsesc – zbârciţi

 

o – nu sunt frunze – duhuri sunt de oaze

cu tifla dând – înscriu în aer fraze

s-aştern ocean de galben peste drumuri

din superbia lumii au rămas doar fumuri

 

iar eu – califul – iau pocal de raze

şi beau dintr-însul muzici şi extaze

eu nu mai ştiu furtuni – ci numai rai

 

prin umbra-mi trec nălucile de cai...

...între atâtea turnuri şi comori

ţi-e lene să trăieşti – dar şi să mori...

 

TOAMNĂ STEARPĂ

o toamnă stearpă şi piezişă

desfacu-şi păsările cuiburi

grădina lumii e pietrişă

ceruri se depărtează – tulburi

 

peste cuvinte bune – tunete de ploaie

dar fulgerele nu au nicio grabă

mai latră câinii să se afle-n treabă

iar gânduri vechi s-au preschimbat noroaie

 

pustiuri la câmpie – muţenie în munţi

chircim dureri bătrâne şi scăpătăm din frunţi

în lunga noapte priveghem ca bufniţi

 

iar Pripăşitul Cinic umbreşte orice uliţi...

...sfârşitu-am lumină – întind lălâu de vreme

trag cu urechea straşnic: un glas tre' să mă cheme...

 

ÎN AŞTEPTARE

nu bag în seamă tropotul de oameni

mai scarmăn suflet – iubitul de păduchi

ţi-e silă – frate – cu mine să te-asameni

căci ochii mei: două grămezi de puchi

 

de-atâtea amăgiri am stat din ceasuri

iar masa cinei nu e sfântă: -i goală

căci viaţa-mi n-a fost drum – ci doar popasuri

iar cei ştirbiţi rămân – mereu – la poală

 

hulubii cântă – de pe tărâmul dus

habar n-avem de ceruri – n-avem nimic de spus

zăcèm în neştiinţă – acoperiţi de scârnă

 

pupilele-s străpunse de-o nesfârşită bârnă...

...de-am fost cândva-arătarea unui Om

străbată pân' la mine povestea unui Pom...

 

BALADA MORŢII APROXIMATIVE

roade luna la ciolane

răstignirile sunt vane

de mult cucii au tăcut

cenuşa s-a aşternut

 

nu e soartă – nu e poartă

zâna zânelor e moartă

s-a-mplinit golul din soare

nu visez – că iar mă doare

 

nici măcar nu-mi amintesc

nici măcar nu mă pitesc

dacă vine – las' să vină

nici nu-ntreb din ce pricină

 

au secat izvor şi lin

s-a mâhnit Domnul de Crin

au ars stânile în munţi

scorojitu-s-au şi frunţi

 

nu e boare de răcoare

nici petală dintr-o floare

nu e vreme – nu-s nici îngeri

...pasăre – de ce mai sângeri?

 

deşucheată şi trunchiată

vine noaptea mâniată

să ne fure zilele

s-aducă lanţurile

 

dar noi trup nu mai avem -

lanţuri de ce s-agăţăm?

iar zilele le-am vândut

unuia şi orb – şi mut

 

preţ n-avem nici cât un vânt

nu ştim vorbă şi nici cânt

du-te - noapte - de la noi

nu suntem măcar strigoi...

 

vei găsi tu de vreun soi

altădată şi-n alt roi

vei afla chiar nunţi de sloi...

...dar pe-aici e cam pustiu

umblă unul smead - saşiu...

    

SILEŞTE-TE SĂ TRĂIEŞTI

sileşte-te să

trăieşti – ca să-i faci în ciudă

hulubului de pe casă ori din

copac – care

cântă – cu foc şi văpaie – încă din

zori

 

nu-i pasă nimănui de

tine – cum nu-i pasă ce-ai făcut cu

părul ce ţi l-ai bărbierit – de pe

faţă

 

ia soarele aşa cum este – altminteri

el tot acolo va răsări – mereu

peste cadavrul tău – cu formă tot mai

neclară – hilară - cadavrul tău furat din

veşnicia-nvinsă – cadavru de

fraier (ornat cu aer)  – şi de lumină pângărită şi

stinsă

 

OCULTISTĂ

gemenii Rău şi Bine tot de la El purced

în pântec Capra arde – egal – şi zeu şi ied

Sărutul Răstignirii iscat-a Crist-Satan

Cristalul de Cunoaşteri zăngăne lin şi van

 

ai pus în taină mintea – şi mintea te-a trădat

Pribeagul Nemuririi în ploaie s-a uscat

Focul nunteşte Apa – şi Vinul se revarsă

popoare pier de-a rândul – iar Cartea-i de mult arsă

 

smintit din drumu-ţi rânced – cobzăreşti a Poet

duhuri fără de număr umflat-au zaiafet

şi cerul şi bordelul s-au inundat egal

 

vin sfinte prostituate s-aprindă Vechi Opal...

...nu e sfârşit de lume – nici contabilitate:

oricare om e zeul – oricine-i majestate...

 

...e carne şi e sânge în drumul spre tării

aureole toate-s banale pălării...

 

CURĂŢENIA DE SÂMBĂTĂ

sâmbăta – bunica mea făcea

curăţenie – în casa veche – şi

fără să-mi dau seama

cum – începeau să dispară – rând pe rând şi

unul după altul – o

mulţime de lucruri şi contururi

inutile: rămânea

casa curată şi

luminată (...de parcă n-ar fi fost niciodată

veche...) – precum

Potirul Domnului

 

cum dispăreau acele

multe lucruri – contururi de

inutile lucruri? – uite

aşa: pur şi simplu – nu se mai

zăreau – nicicum – nici dacă ţi-ai fi

cumpărat o lunetă să le redescoperi şi să le

pipăi - formele şi

încheieturile

 

...de cum începea noua

săptămână – începeau

iarăşi – să se arate – pe rând – unul câte

unul – lucrurile dispărute

sâmbăta - până când umpleau – iarăşi

casa de vechime şi de praf şi de

pânze de păianjen

milenare – şi – mai ales – de

inutile – împovărătoare

contururi

 

apoi – iar venea sâmbăta

luminării şi curăţeniei şi – mai cu seamă – a

dispariţiilor...

 

...eu voi muri

sâmbăta – după care

iar mă voi murdări şi

pângări cu

existenţă şi contururi şi

vechime – într-o

oarecare luni – de după

curăţenie...

 

aş dori să fie veşnic - pentru

mine cel dispărut

sâmbătă: să nu mai

curgă – cu spume de

zoaie – celelalte

inutile zile...

 

atunci abia – voi sta cu faţa-n sus – către

cerul străbunilor – liniştit şi deplin

împăcat cu

Dumnezeul meu

 

TREC PRIN VĂZDUHUL LIMPEDE-CLEŞTAR

trec prin văzduhul limpede-cleştar

(lucruri se văd  din ce în ce mai rar...)

năluci de epopei şi de eroi

trec raze – sânge – sfinţi – dar mai ales - gunoi...

 

atâta-i trebuie-unui înger pân' să vină

zburătăcind – biet orb – din vină-n altă vină

încât toţi crinii-adorm – veghind cavou de sori

astfel trezind spre somnuri aspre alte flori

 

voi fi pârâşul astei lumi clocite

şi-am să m-arăt cernit în ceruri bătucite

căci vreau a-i zicere – mâhnit -  lui Crist:

 

văzutu-i  - tot - zidit de-un cabotin – nu-Artist...

...dar Crist mă ia de mâna-mi întomnată

 tăiem în mers  - acum - un colţ întreg din hartă:

 

da – desluşit se vede târzia vinovată

căci vara-primăvara-s titani - dar altădată...

 

NU FI MÂHNIT

nu fi mâhnit – căci trecerea e lege

nescrisă-n cărţi – ci-n lebede betege

murit-au rege şi-un călău de flori

...frumoase crâng – tu cu minuni mă dori...

 

e-atât de blândă frumuseţea morţii

cât de stângaci se mişcă mâna sorţii

la mine vin cu jalbe în priviri

nu mii de lumi – ci mii de fericiri

 

nu-i toamnă – ci-i o scară către cer

fuşteii ard amurguri în eter

nu mai clintiţi vreo pasăre-n tablou:

 

şi-n stele – şi-n visări – e totul nou...

...am mai rămas la masă eu şi Dumnezeu:

vrea să pornim alt joc – dar eu L-amân – mereu...

 

VOI PĂRĂSI O LUME DE PĂDUCHI

voi părăsi o lume de păduchi

ce sug şi sug şi nu le mai ajunge

m-am fost suit pe ale zării muchi

şi nu mă vede nimeni – să m-alunge

 

da – cel ce nu-i păduche-i nevăzut

acoperit de scârba-i ca de-un scut

el n-are semeni – nici părinţi – nici fraţi

iar de pretinde că e om – urlaţi

 

voi născociţi averi – nimic n-aveţi

nici suflet – nici contururi de vânzare

la grădinar voi vindeţi castraveţi

 

doar în gunoi l-aflaţi pe cel mai mare...

...sătul de-atâtea slinoşenii care curg

decid :  cu pumnii înainte – trec de-amurg

      

AVERTISMENT CĂTRE BANDIŢII CE VIN SPRE PATRIE

suntem o rasă care nu uită nicicând

suntem puţini – prăpădu-l facem mare

stàfii de spini – când patria-ajuns-a de comând

înfigem ghimpii-n dùşman – cu turbare

 

ne strecurăm ca şerpii – în firide

încolăcim ospăţul 'naltei crime:

când ne-azvârlim veninul de aspide

rămân din voi cenuşi – goale de rime

 

nu vă jucaţi cu focul – rânjind trufaşii dinţi

veţi fi cu toţii scrum – bandiţii de hotare

toţi lacom avântaţii pe pământ de sfinţi

 

vor fi-ngropaţi ca pulberi – lungi şi-amare...

...iar noi hălădui-vom în vecìi de-altare

gustând cu zeii-fraţi ambròziile rare...

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 3 of 16151

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 420 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 212 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou