Home
Acestea sunt ultimele postari ale sectiunii
ŞACALIZAREA „INTELIGHENŢIEI” ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE PDF Print E-mail
Written by Adrian Botez   
Tuesday, 09 February 2010 13:49

Deschideţi, vă rugăm, televizorul (oriunde îl aveţi, în casă...). Apoi, daţi-vă, cu scaunul sau fotoliul (sau, pur şi simplu, aşezaţi-vă capul pe speteaza canapelei), cât mai departe (în spaţiul camerei dvs.), de televizor. Evident, acest îndemn este adresat oamenilor obişnuiţi, ca mine, iar nu „băieţilor deştepţi”! Căci aceştia fie sunt „jucători”, pe ecranul televizorului – fie, din umbră, procură premizele Ospăţului Şacalilor (care NU se va da, însă, în direct, la televizor!).

 

Ce vedeţi, acum, pe ecranul televizorului, când vă depărtaţi, până la a vedea, totul, din „zarea perspectivei”? Şi asta vedeţi, de fapt, zilnic – numai că nu băgaţi de seamă, de obicei, pentru că prea sunteţi cu nasul în ecran – „implicaţi” de o foame de imagine, maladivă (în niciun caz „empathică”)! Cred că vedeţi ceea ce văd şi eu: o şatră „actantă”, o menajerie scârbavnică, în plină manifestare. Un bâlci, de o vulgaritate puturoasă (mai ceva decât de la o ciurdă de sconcşi), care ţine, de-acum, de „science fiction”! Dar bâlciul la care sunteţi spectatori, devenind, treptat, prin lipsa de reacţie, COMPLICI, nu este pentru distracţie, ci pentru DISTRUCŢIE! (Şi nu e deloc „science fiction” ci ”ciné-verité”). Şi nu pentru distrucţie a oricui, NICI MĂCAR „A ALTORA” - ci a noastră, A TUTUROR CELOR „NE-DEŞTEPŢI”/ NE-DEŞTEPTAŢI! De fapt, asistaţi (în loc să acţionaţi) la PARADA ŞACALILOR, care nu mai au răbdare: vor să ne prefacem trupurile (prin tembelizarea şi depersonalizarea/„virtualizarea” televizionistică!), cât mai grabnic, în cadavre (multe, cât mai multe cadavre, care să le sature ne-saţiul!), în care să-şi înfigă ei balele şi colţii!

 

Nu e ţara mea, nu e ţara ta – România asta sfâşiată, sub ochii noştri?! Cum să nu fie! Este extrem de nociv să confundăm „ţara”, care este Grădina Lui Dumnezeu – cu acest moment istoric, populat, spaţio-geografic, pe de o parte, de „băieţii deştepţi”, pe de alta, de privitori „nedeşteptaţi”, precum noi (laşi, inactivi, care nu-şi simt responsabilitatea spectacolului de bâlci, în care s-a transformat istoria ţării lor, nici măcar cât şi-o simt nişte râme ori ţestoase – că tot au trimis iranienii, zilele astea, la „universităţi cosmice”, un şoricel, două ţestoase şi nişte râme).  Să plecăm/fugim NOI din ţară?! Ba! Ar fi, din partea noastră, culmea laşităţii şi trădării de Dumnezeu! Să facă bine să iasă EI afară, de-a berbeleacul să iasă, toţi sconcşii şi şacalii, toţi invalizii de Duh -  că doar n-or ieşi, din Grădina Maicii Domnului – Paradisul Noului Ierusalim, cei (încă!) teferi la Duh!

 

Cum adică, faptul că îi vedeţi bulucindu-se, zilnic, ceas de ceas şi clipă de clipă, să sufoce ecranul, cu prostia şi mârlănia şi mârşăvia lor obraznică, dementă, cu urletele lor de şacali, amuşinând groapa de gunoi a crimei şi amoralismului, că îi vedeţi „brand”-uiţi (cu „brand de ţară”!), pe nişte indivizi de doi bani grămada, precum Gigi Becali (analfabetul care se lasă pe spate, pe perna-soclu, atoateştiutor întru toate, inclusiv întru eminescologie), Bercea Mondialu' (care a adus Ierusalimul la Cotroceni), Guţă „Imnologul Prezidenţial” etc. – pe toate târfele Babilonului/Târfa Babilonului Însăşi! - nu vă scoate din minţi?! Nu. Nu vă scoate, nu vă cuprinde impulsul să daţi măcar cu televizorul de pământ, dacă nu cu toţi cei „reprezentaţi imagologic de/prin televizor”! În curând, vor apărea, pe piaţa românească, salamuri cu eticheta „Florin Salam”, caviar cu eticheta „Bercea Mondialu'”, parfum (de brânză) marca „Gigi Becali” Şi, totul, va fi în ordinea firii!

 

Parada personalităţilor, a „MODELELOR NAŢIONALE DE SUCCES”!!! Pentru că succesul se măsoară, azi, în tone de nesimţire moluscos-fleşcăită şi de obrăznicie hidoasă, exasperantă – iar nu în CREAŢIE/CREATIVITATE, ÎNTRU SFÂNTĂ MORALITATE - CUM NE-A ÎNVĂŢAT  NAZARINEANUL CEL BLÂND!

 

Şi nu vă este ruşine că, pe ecran, apare „spuma”-nveninat-cremoasă, care ne conduce destinele, şi în care se bălăcesc, ca în „sânul lui Avrum”, alde Traian Băsescu-Cavalerul (Pilit...) al Justiţiarităţii „zonale”, sau Boc-Deloc (variantă: Adevăr-Deloc) -  şi Nuţi- Spaima... („Constituţii”) Udrea, care capătă NUP, din partea unei eminente şi absolut ne-înfeudate Justiţii, înainte să-l fi cerut?! Nu. Nici acest fenomen „behavioristic” nu se întâmplă, cu domniile voastre. De fapt – noastre. Noi tăcem (filosofie de doi bani: „eh, toate trec, o să treacă şi ăştia!”– şi zâmbim, ca drogaţi! Nu, N-O SĂ TREACĂ, CI O SĂ SE PUIASCĂ, CEVA DE SPERIAT! –  a se vedea toţi „honoriuşii” şi „ebele”!

 

Şi nici atunci nu „bleştim” ceva, nici măcar când un narcisiac, chel de atâta infatuare, CTP-ul, îl numeşte, pe Eminescu-Aminul Românilor de Deasupra de Veac : „ateu” - cu sastiseală, cu grasă şi  greţoasă suficienţă,  aducându-l, pe Luceafăr, cot la cot cu el, „inginerul” brav, la o „berică” şi o pipiţă (pentru că azi, dacă vrei să te numeşti, credibil, „intelectual”, e de bon-ton să fii ateu, cum era-n Franţa postbelică, de bon-ton, să fii comunist! – şi să-L ridiculizezi, în primul rând, pe Dumnezeul Creştin!) - habarneavând despre mistica existeţei şi Misiunii Aminului, pe planeta Terra.

 

Hai să zicem, precum respectatul, dar greşitorul întru interpretarea semanticii Liturghiei Mioritice, OCTAVIAN PALER, că Neamului Românesc nu-i pasă de istorie şi e comod, fatalist etc. etc. (cam nesimţit şi  „slăvit de leneş", în rezumat).

 

Dar când afli următoarea ştire, nu despre interlopii-vedete nocturno-diurne, nu despre politicienii-caracatiţe televizionistice şi nici despre ziariştii-şacali, în genere, şi despre Florin Călinescu, în special - umflatul agramato-bolborositor (acord, pe loc, un premiu, din salariul meu de profesoraş, aceluia care a auzit - ŞI O ŞI DEMONSTREAZĂ ASTA, CREDIBIL! - măcar o frază isprăvită cu bine, în ultima vreme, de bolborositorul batracian de serviciu, la „turul” băsescian - unde întâlneşte, „carambolistic”, nasul lui Ion Cristoiu), cel care, când nu  candidează la Senat, o face pentru a medita asupra candidaturii Preagraţioasei Sale Flatulaţii, la Preşedinţia României şi când nu face nici asta, se cere de la dom' preşedinte Băsesc' – „ambasador la Washington, săăăă trăiţi!” – ci despre unul care, în orice ţară şi vreme normală, ar trebui să fie, din poziţia sa, un model culturalo-moralo-spiritual NAŢIONAL, extrem de credibil, autoritar de credibil, prin austeritatea, onorabilitatea şi verticalitatea sa - ei bine, te pune, serios, pe gânduri, problema Călăuzelor Moral-Spirituale ale Neamului, problema ELITELOR DE DUH CONSTRUCTIV (probleme obsedante, la români, încă de la jumătatea veacului al XIX-lea!), şi, implicit, soarta de Neam şi Ţară a Românilor. Mă refer, evident, la dl prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, Preşedintele USR, dar şi ambasadorul UNESCO la Paris (simultan şi coplementar, se pare) etc.:

 

„Nicolae Manolescu, plurivalentul critic literar, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Consiliului Naţional de Acreditare Titluri şi Diplome Universitare de pe lângă Ministerul Educaţiei şi Cercetării, membru de vază al Comisiei Tismăneanu, profesor doctor la Universitatea Bucureşti, director al revistei „România literară“, comentator sportiv la „Evenimentul Zilei“ şi editorialist la „Adevărul“ lui Patriciu şi, în acelaşi timp, simultan şi concomitent, ambasador la Paris al României, la instituţia internaţională însărcinată cu protejarea patrimoniului cultural şi natural mondial, UNESCO, s-a gândit că, în folosul banilor, poate nesocoti decizia Academiei Române. Drept urmare, şi-a pus revista pe care o patronează, „România literară“, cu tot cu angajaţii ei, intelectuali de la sate şi oraşe, în slujba „Gold Corporation - Roşia Montană“, care o sponsorizează oficial, ca pe o echipă de fotbal oarecare, împreună cu Fundaţia Anonimul, dar nu veneţian, ci moscovit, ţinând cont că e vorba de însuşi vânzătorul Rompetrol, Dinu Patriciu” (cf. Victor Roncea, Nicolae Manolescu a pus „România Literară” în slujba Gold Corporation, sursa: CURENTUL INTERNAŢIONAL, http://www.curentul.ro/, vineri, 29 ianuarie 2010).

 

Şi asta, după ce Academia Română, prin „conclavul” specialiştilor ei geografi, mineralogi, istorici, sociologi etc., afirmase (iar dl Nicolae Manolescu e membru corespondent al Academiei probabil, acţiunea sa ţine de oarece ranchiună personală, tradusă printr-o răzbunare care incumbă o TRĂDARE A INTERESULUI NAŢIONAL: „E drept, s-ar putea să fie vorba şi de niscai resentimente, ţinând cont că distinsul intelectual a fost rejectat chiar de două ori de către forul academic, ultima oară anul trecut. «Respingerea titularizării (pentru a doua oară!) a lui Nicolae Manolescu e cel mai limpede indicator al dezastrului moral în care Academia se bălăceşte de ani şi ani de zile», avea să afirme, la vremea respectivă, angajatul său Mircea Mihăieş, evident, chiar în «România literară» - sursa: idem) şi dăduse următoarea Declaraţie: „Academia Română este dispusă să participe, prin specialiştii ei, la aceste operaţiuni care ar putea salva un spaţiu care are pentru români şi o valoare emblematică. Este vorba, să nu uităm, de «ţara» lui Avram Iancu, simbol al luptei pentru libertate a românilor din Transilvania“, se spunea, cu claritate de cristal, în Declaraţia Academiei, cu privire la „cazul Roşia Montană”.

 

Sigur, nu-i aşa? Când vecinul nu-ţi răspunde la „bună ziua”, pentru că l-ai înjurat de mamă, trebuie, musai, să dai foc satului şi pădurii, cu toate anexele naturalo-sociale! [...Ne pare rău s-o mărturisim, dar ăsta este adevărul-adevărat: europarlamentarul liberal Adina Vălean, soţia lui Crin Antonescu (preşedintele PNL), a avut, la Antena 3 şi Realitatea TV, pe 2 februarie 2010, cu privire la „cazul Roşia Montană”, o prestaţie absolut penibilă, manolesciano-dinupatricească, din/de sub care transpăreau atât de multe lucruri rele şi jegoase, încât „achiesarea”, trădătoare, la interesele lui Gold Corporation (adică, la jefuirea dementă, absolut iresponsabilă, a României, de cel mai mare zăcământ, din Europa, de aur, argint şi uraniu! – în schimbul a 17 ani de „ocupare a forţei de muncă din zonă”!), părea a fi cel mai puţin nociv dintre ele! A avut prilej „popa” Tökes să se dea mai român decât Văleanca (tocmai pentru că fură canadienii1, ceea ce voia să fure numai ungurii lui: „Iniţiativa europarlamentarului Adina Vălean, soţia preşedintelui PNL, Crin Antonescu de a organiza la Parlamentul European un seminar de promovare a proiectului minier Roşia Montană a fost dur criticată de o bună parte din europarlamentarii români care nu au fost informaţi de această iniţiatiă. Tonul acuzaţiilor a fost dat ieri chiar de colega sa de partid, eurodeputatul Renate Weber, iar astăzi ştafeta criticilor a fost preluată de europarlamentarul Laszlo Tökes, care a acuzat caracterul propagandistic şi de lobby pe care l-a avut acţiunea eurodeputatului PNL” – cf. Antena 3.ro]

 

Întorcându-ne, iarăşi,  la „înjurăturile” dlui profesor N. Manolescu. Şi ce „înjurături de mamă” a proferat dl profesor N. Manolescu? Păi, sfruntarea neruşinată şi minciunile lui sfruntate, toată cariera sa ante- şi post-decembristă, de trădător profesionist (a-toate-cele!) - au valabilitate de „înjurătură de mamă”, la adresa Neamului şi „intelighenţiei” româneşti, pe care o conduce, prin şefia USR-ului: „Nicolae Manolescu, devenit milardar în 2005, graţie unui premiu oferit de aceeaşi mărinimoasă Fundaţie Anonimul Patriciu, a mimat dizidenţa înainte de 1989 pentru a se urca, în 1990, pe cadavrele Pieţei Universităţii, la conducerea Alianţei Civice care, la fel ca şi Frontul Salvării Naţionale, avea să se transforme rapid în partid, trădând propriile declaraţii de la întemeiere. În memoria celor care le pasă de România, Manolescu a rămas bine întipărit, după ce, imediat după sângeroasa mineriadă din iunie 1990, când încă se aflau închişi studenţi arestaţi ilegal de regimul FSN, distinsul intelectual s-a înfăţişat cu Zigu Ornea la poarta lui Ion Iliescu pentru a-i lua un „interviu cretin“, după cum l-a caracterizat Paul Goma, de spălare a noului „conducător iubit(…). Iată cum, după 20 de ani, aceeaşi „principală revistă literară din ţară“ socoteşte firesc să pună „simpatia scriitorilor şi intelctualilor“ între faldurile trenei celor care plătesc mai bine, indiferent că reprezintă un proiect distrugător al valorilor României, cele pe care trebuie să le apere, nu-i aşa, un ambasador la UNESCO. Ce speranţe pot avea toţi realii intelectuali români care se luptă să prezerve siturile arheologice milenare, pentru înscrierea localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, atunci când însuşi reprezentantul României la forul mondial este plătit de firma care şi-a propus distrugerea acestuia?


Duplicitatea şi decăderea morală a lui Nicolae Manolescu, consacrat drept demolator al lui Eminescu, cu scopul de a-l instala pe soclul românului absolut pe fiul său literar nelegitim, Cărtărescu - nu durează de azi-ieri. Într-un interviu publicat anul trecut în (acelaşi) „Adevărul“, Manolescu afirma fără jenă: „Înainte de 1989 n-am scris niciodată despre 23 August, sărbătoarea naţională a Republicii Socialiste România. Deşi numerele festive ale revistelor erau de rigoare, am reuşit să evit orice comentariu. Compromiţător, indiferent ce ar fi conţinut.“


Manolescu se pare că uitase o parte importantă din biografia sa. Astfel, în „Contemporanul“, nr. 34 din 21 august 1964, în cinstea „marii sărbători“, distinsul „anti-comunist“ scria: „23 august 1944 a avut urmările cele mai profunde în literatura pusă în faţa unor probleme umane nemaicunoscute, a unui peisaj social şi moral cu totul deosebit. Arta, hrănită secole întregi din negare, devine un mod de a afirma noul umanism socialist. Factorul hotărâtor al revoluţionării literaturii noastre este Partidul, chiar numai pentru faptul că avangarda marxist-leninistă a clasei noastre muncitoare e arhitectul structural al prefacerii sociale şi politice, al unei noi realităţi, al unui nou tip uman, mult mai evoluat, care pune scriitorilor probleme noi, mult mai complicate...

 

Întregul nostru front scriitoricesc a înţeles că literaturii noastre îi revine - aşa cum spunea tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Conferinţa pe ţară a scriitorilor, în cuvântarea din 24.I.1962 - misiunea de mare răspundere de a contribui prin toată forţa ei de înrâurire la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, la formarea omului nou, a moralei socialiste(…) Începând din anul 1961 (cf. „Viaţa românească“, nr. 7) şi până 1965 (cf. „Literatura română de azi“, încercare de sinteză, în colaborare cu D. Micu), domnul Manolescu a fost un incredibil propagator al ideologiei literare bolşevice... La vârsta de 23 ani, proaspăt absolvent şi colaborator la revista, de mare prestigiu pe atunci, „Contemporanul“, condusă de comunistul-ilegalist George Ivaşcu, şeful lui Nicolae Manolescu, tânărul critic făcea exact contrariul a ce se spune în Postfaţă de către Sorin Alexandrescu.

 

Să cităm de ici-de colo: „Literatura realist-socialistă este, prin natura ei, o literatură a valorilor etice, surprinzând mutaţiile profunde, determinate în cunoştinţă de ideea socialismului, promovând idealuri de viaţă noi, îndeplinind, adică, un rol educativ însemnat în formarea omului epocii noastre. Înzestraţi cu cunoaşterea ştiinţifică a realităţii, scriitorii noştri reflectă cu perspicacitate desăvârşirea făuririi construcţiei noi, socialiste, reflectă chipul omului nou, constructor al societăţii viitorului. Acesta este în primul rând muncitorul comunist. E o mare cucerire a literaturii noastre contemporane zugrăvirea acestui erou al revoluţiei.“ (cf. Înnoire, în „Contemporanul“, nr. 34, 24 august, 1962).


A se observa că este vorba de articole aniversare. Ultimul slăveşte cele două decenii de la Eliberare. Un bilanţ literar al socialismului victorios. Manolescu a semnat săptămânal asemenea cronici în «Contemporanul» şi, normal, era bine stipendiat.


În anul 1965, împreună cu D. Micu (bineşcolit la «Scânteia» ani de zile!), editează volumul «Literatura română de azi» (se reia titlul aniversar de mai înainte!), într-un tiraj de 12.120 de exemplare. Un diluviu de laude Partidului, lui Marx, Lenin, Gh. Gheorghiu-Dej şi lui Nicolae Ceauşescu şi literaturii socialiste/comuniste“.


Aşadar, echipa de intelectuali profitori, de la Ceauşescu la Iliescu, la Constantinescu şi, apoi, iar la Iliescu, până la Băsescu, se pare că ştie să profite cu brio de toate oportunităţile „Gold“ (cf. Victor Roncea, art. cit.).

 

Am insistat pe “activitatea” trădătoare de sine şi de Neam a dlui prof. univ. dr. Nicolae Manolescu (a se observa şi contribuţia preţioasă a „interpusului” său, în Afacerea Gold Corporation, dl scriitor Mircea Cărtărescu, , foc de gelos pe Eminescu, dar foarte decişi, el dimpreună cu “mecena” şi “ciceronele” său spiritual, dl N. Manolescu, să…”taie acest nod gordian”, dintr-o singură lovitură de… revistă!).

 

Dar acum doi ani… Oare trebuie  să facem uitată trădarea Duhului Românesc, Creştin-Ortodox, tocmai de către unul dintre cei mai „oficiali dintre oficialii” culturii române contemporane, un alt exponent al „intelighenţiei trădătoare/şacalizate româneşti”, dl Director al ICR: Horia Roman Patapievici, cel care expunea, la New York, „România Paranoia” (după ce respinsese/exclusese, categoric, un Omagiu lui Nichita Stănescu, mult mai ieftin, dar şi mult mai…non-paranoia!), în care „rolul principal” l-a jucat un ponei roz-bonbon, cu swastika pe… „dos”, apoi, la Bochum-Germania, „Omagiul lui Iuda”, ambele ale naibii de scumpe kitschuri, dar cu pretenţii de a reprezenta, cât se poate de fidel, Duhul Românesc! Iată cum comentam atunci (punând fenomenele “culturale” patapievicene în legătură şi cu mişcarea suicidară a tinerilor – EMO):

 

“De ce, măi neica „TOT”, supranumit „Patapievici” (de la „pată”/”a păta”… – TOTUL, evident!!!), vrei ca România să se arate lumii (mă rog, New York-ul, după mine, este, mai curând, anti-lume… – dar e vorba că vestea „expoziţiei”/expunerii lui Patapievici (nu mă interesează cei trei „artişti”-gunoieri, pentru că EI AU FOST SELECTAŢI EXPRES DE DL PREŞEDINTE AL I.C.R., CEL CU GRAD DE SECRETAR DE STAT!) s-a dus, cu tot cu scârnavele imagini, în toată lumea…ailaltă – poate o lume mai brează decât cea americană!) – deci: de ce vrei mata să ne arăţi lumii ”Paranoia”?! Acum îmi dau seama de ce te „excrementai” matale pe „România” păi, săracul Pata/Patapievici, dacă asta e România LUI! Unul vede Raiul, că aşa-i e dat, altul – Iadul tot aşa, pentru că iad îi cere „sufleţelul” lui! Fiecare vede după boala de care suferă. Ce poţi să-i faci, dacă, în paranoia lui, îşi închipuie că toţi suntem ca el. Auzi ce titlu de expoziţie dă domnul de la ICR: „România Paranoia” Dacă te simţi „paranoia”, domnu’ Pata/Patapievici – măcar fii discret şi nu o mai şi zi, tare şi la oră de vârf şi nu-ţi expune-crăcăna, pe toate continentele lumii, leprele şi zdrenţele împuţite ale „conştiinţei” matale!

Hai să zicem că americanii, care sunt demult zbanghii şi dilii (nu toţi, evident – ci majoritatea – adică, majoritatea aia care l-a votat preşedinte pe George W. Bush, cel ce stă la telefonul scurt/„roşu”, de vorbă cu Dumnezeu, când e să dea peste oamenii de treabă, peste neamurile de treabă peste ţările cu petrol), poate că merită ce le arată Pata/Patapievici-Cel–Cu-Fundiţă-Roşie. Pata-Cea-Romană (şi ”horită”/zorită, de Piază-Rea izbită…). Dar noi, românii, chiar nu merităm aşa ponegrire! Ce ne arată sifilitica asta de „expunere” patapievicească? Ne arată nişte, în loc de icoane creştin-ortodoxe (care, da, ar fi exemplificat Spiritul/Duhul Românesc) – nişte „femei de serviciu” (mai curând, nişte „boarfe”, în pauza dintre schimburi!) - apoi, obsedant, nişte „scule”, cum noi românii (vestiţi prin „ciobănia” noastră viguroasă, iar nu prin „urină”, excremente, starea de „patibulatie” şi alte delicatesuri patapievicene) chiar nu avem. Un marţian cu erecţie orizontală (spre-în-jos!) – fie acolo la el! – alt marţian, cu altă erecţie, la fel de prăpădită şi o Mâţo-Cămilă, cu o erecţie doar de mâţă. Păi ce faci, Pata/Patapievici?! Îţi exhibi neputinţele, mascându-le sub sclifoseli freudiene?! Nu mai bine te duceai în baia matale, şi trăgeai un bocet, peste aceste monumente ale matale, ruinate din naştere?! După care, trăgeai lanţul. Nu, căci tot prostul, până nu-i fudul, parcă nu e prost destul…

 

Deci, expoziţia cu pricina NU este (căci nu poate fi, din punct de vedere logic, etnologic, sexual, sau cum vreţi domniile voastre!) expoziţia României – CI ESTE EXPOZIŢIA PERSONALĂ A COMPLEXELOR FREUDIENE ALE DLUI PATA-CU-FUNDĂ! Dar, vă întreb chiar pe dvs., aşa-zişii intelectuli - „lideri de opinie” (confecţionaţi şi re-confecţionaţi, dezgropaţi şi re-dezgropaţi, până ne sufocaţi cu duhorile putrefacţiei dvs. morale - de fiecare preşedinte postdecembrist, pe rând da, i-aţi servit, dlor zombi, cu credinţă, pe rând, pe Iliescu-Constantinescu-Băsescu, imoralitatea dvs. funciară „sublimându-se” în fariseismul unor autoapeluri „către lichele”, sau în minime „moralii” dacă atâta puteţi ca-n comunism: „de la fiecare după putinţă, fiecăruia după nevoi” şi, pentru că putinţe aveţi minuscule, dar pofte/nevoi – URIAŞE asta e!): dlor Liiceanu, Pleşu, Cărtărescu, Manolescu etc. – de ce exhibările freudiene ale UNUI cetăţean român (chit că e un cetăţean holeric/diareic, în raport cu propria „baştină” – noi evităm orice discriminare!) – de ce aceste exhibări ABSOLUT PERSONALE – trebuiau făcute pe banii noştri, bani munciţi amarnic, bani de oameni/contribuabili care nu (ne) „expunem” (şi nu o vom face, probabil, dacă ne va feri Dumnezeu de contaminare cu… „Pata-Cea-Romană”) NICIODATĂ?!

 

Nu-i corect. Şi, dacă m-ăţi fi bănuit de cârdăşii cu „duşmanul” (cui?!) sau cu cine v-o mai fi trecut domniilor voastre prin cap (cam tot aşa stau lucrurile şi cu „cabala mârşavă”, având drept scop „însingurarea” prezidenţială…), să vedeţi, acum, cum vă fac de râs: APELEZ LA SPIRITUL JUSTIŢIAR AL PREŞEDINTELUI ŢĂRII/ROMÂNIEI, DOMNUL TRAIAN BĂSESCU, SĂ-I IMPUTE DOMNULUI PATAPIEVICI TOATĂ NENOROCIREA/NEFERICIREA AIA A LUI, EXPUSĂ LA NEW YORK, PE BANII NOŞTRI, „FĂRĂ ÎNTREBARE”/CONSULTARE PREALABILĂ!!! Şi să-i impute şi scandalul internaţional iscat, somându-l să plătească, din propriu-i buzunar, daune morale tuturor popoarelor Pământului, care au fost scârbite, în direct şi la ore de vârf, cu/prin aşa nişte măscări/porno-imagini/iazme teratologico-fistichii şi oribile/”horror”!!! Cred că, pentru exhibarea, absolut indecentă, în public, dacă „adamiştii” fac pârnaie… – păi, musiu Pata musai să nu scape prilejul de a vizita, pe dinăuntru, un astfel de stabiliment al discreţiei, numit „puşcărie”.

 

Dar, dacă Preşedintele, care l-a numit, prin propria sa semnătură (deci, voinţă şi dorinţă şi în urma proriei sale selecţii!) nu va face ceea ce este OBLIGAT să facă – ACTUL DE JUSTIŢIE MAI SIMPLU ŞI FIRESC, MAI SUS ENUNŢAT – atunci, să-mi fie cu iertăciune, dar se va dovedi complice şi co-părtaş cu Pata Neamului Românesc/Patapievici, la TOT ce a făcut acesta, pentru a jigni România şi bunul simţ al Umanităţii! – şi iată de ce ar trebui să aibă parte unul de ceea ce are şi celălalt parte…Puşcărie sau balamuc unul, puşcărie şi balamuc şi celălalt: fratern şi con-sensual!!! Deoarece înseamnă că împărtăşesc despre Neamul Românesc şi despre Umanitatea Terestră exact aceleaşi opinii, în totală convergenţă „ideatic-activistică”!

 

Trădare, blasfemie, jignire/afront adus unui Neam/unor Neamuri, cele ale Pământului. Adică, România adevărată icneşte şi suspină din greu, sub povara inundaţiilor, care au ras de pe faţa pământului, oameni, animale, case…au distrus destine şi agoniseli de-o viaţă – şi lui Pata/Patapievici îi arde să devină CUTREMUR DE 9 GRADE (pe scara Richter), aşa, ca supliment şi divertisment, în plină năpastă a apelor – să-şi pună/aplice „pata” anti-umană, anti-creştină, anti-bun-simţ etc. peste România, bătându-şi joc de suferinţe, sărăcie, moarte, plânsete - şi să cheltuiască banii (care, în mod judicios, trebuiau dirijaţi, din ordin prezidenţial, către nenorocirile Neamului), pentru sinistraţi, pe „România Paranoia”?! Un pic de obraz, totuşi „domnilor”! (făptuitori şi complici, deopotrivă!). Vedeţi că au dat în roşu până şi bucile poneiului vostru (…”roz bonbon”… de degeneraţi), numai tovalul vostru pace! Pătaţilor/Patapievicilor, la pârnaie sau la (duşurile reci de la) balamuc! – că nu văd altă soluţie, pentru trezirea voastră din propria-vă PARANOIE DEZLĂNŢUITĂ FURIBUND (cf. Adrian Botez,  Pata/Patapievici  -şi, eventual, Traian Băsescu & Comp! La pârnaie sau la balamuc! – în revistele ARP – Monitor cultural)

 

(…) „Emo kids sunt o combinatie de goth kid, rock kid si punk kid, de la fiecare dintre aceste subgenuri preluand cate ceva, din muzica, stil si atitudine”), pentru a pătrunde DIRECT, fără intermediarul raţiunii, în sufletele bieţilor tineri-cobai, spre a împlini un dezastru, caracterizat, în primul rând, prin DIZARMONIE INTERIOARĂ TOTALĂ, CARE DIZARMONIE SĂ ÎMPIEDICE ÎNCHEGAREA NUCLEULUI DUMNEZEIESCO-DEMIURGIC DIN TINERI - SĂ ÎMPIEDICE, DEFINITIV, FORMAREA LUI „HOMO RELIGIOSUS” ELIADESC… – ŞI DEFORMAREA UMANULUI ÎN TOT CE ESTE CONTRAR LUI „HOMO RELIGIOSUS” ŞI, DECI, DUMNNEZEULUI/ CREATORUL LUI („De multe ori, aceste persoane au tendinta sa se urasca, sa se considere inferioare, toate culminand, uneori, cu tentative de sinucidere. Emotional a fost folosit pentru a descrie trupe precum: A Fire Inside, Fall Out Boy, Funeral for a Friend, My Chemical Romance, Panic! at the disco, Taking back Sunday”- observaţi, vă rugăm, panica şi depresiunea sufletească dezesperantă, pe care le induc CHIAR TITLURILE PIESELOR MUZICALE!) – obţinând o biată fiară solitară, incapabilă de solidaritate, de iubire, de încredere în semenii-fraţi, complet debusolată, alienată total, deci gata să dezerteze, fie şi prin îngrozitorul gest final, demonic, al suicidului, dintr-un loc/zonă pe care Diavolul le şopteşte că nu e al lor… că este complet străin/ă de orice nădăjduire oarbă a lor.

 

ŞI, DECI, S-O URASCĂ! (…această zonă-lume) – precum Iuda, CEL OMAGIAT DE DL PATAPIEVICI, LA EXPOZIŢIA DE LA BOCHUM-GERMANIA!!! Da, DL HORIA ROMAN PATAPIEVICI PROMOVA, ACOLO, SUICIDUL DE TIP EMO, ÎN NUMELE DUHULUI ROMÂNIEI! Şi nimeni nu s-a arătat dispus, până acum (nici măcar şeful/directorul său onorific, dl Traian Băsescu!), să-l aresteze, sub acuzaţia de crimă morală, DE IMPOSTURĂ MORALĂ (cu grave repercusiuni asupra imaginii României în lume!) şi de subminare a intereselor de stat şi naţionale!

 

DA, „MIŞCAREA EMO” FACE PARTE DINTR-O STRATEGIE MONDIALĂ, DE DISTRUGERE A TINERETULUI…PENTRU ÎNTÂRZIEREA DRUMULUI DUHULUI EVOLUTIV AL PLANETEI TERRA!

 

Dar, ATENŢIE, VOI CARE AŢI PORNIT BOLOVANUL LA VALE: TOTDEAUNA, SUICIDUL NU ESTE DECÂT CEALATĂ FAŢĂ A CRIMEI – UCIDEREA DE SINE SE POATE SCHIMBA, ÎNTR-O FRACŢIUNE DE SECUNDĂ, ÎN UCIDERE DE „ALTUL/ALŢII”! (cf. Adrian Botez, Mişcarea EMO şi misionarismul socio-religios. „Să se ducă naibii lumea voastră!” – în revistele ARP - Ecoul).

 

Şi dacă am vrea să continuăm cu enumerarea „isprăvilor” acestor pseudo-intelectuali, impuşi nouă, la modul diversionist-televizionistic, după 1989, ca „modele spirituale de urmat”, am vedea lucruri cel puţin demne de suspicionat: „filosoful fără de operă”, Gabriel Liiceanu, face figură de Hamlet neguros, cât timp tace pe scaun, la TV - dar când vorbeşte, spumegă de banalităţi, iar când scrie, narcisismul său luciferic şi cam tembel îl trage către descrierea parfumului şampoanelor sale de baie, cu care îşi desfată trupul gol(!) şi fleşcăit. El trebuie luat „la pachet” cu Andrei Pleşu, pentru că „dizidenţa” lor ante-decembristă, „pute rău”, sau, folosind registrul academic, „ridică serioase semne de întrebare”… - la fel de puturoasă fiind şi cârdăşia „idilică” a celor doi, cu un infractor moral (dacă nu mai mult), Traian Băsescu - şi aici ar trebui să vorbim de altă zonă a „intelighenţiei” româneşti, „populată” de un Sever Cotoi, ori Traian Ungureanu - dar stomacul nostru, zău,  nu mai rezistă!

 

Sau dl „istoric” Adrian Cioroianu, intelectual de rasă, care, după ce i-a arătat Maiestăţii Sale, Regelui Spaniei, cu degetul gros ridicat, „good point”, se legăna aseară (3 februarie 2010), lăbărţat, pe scaun, la Realitatea TV, şi îl îngâna pe cheliosul killer de idei, CTP-ul, în ce priveşte „revolta” faţă de iniţiativa unui atât de stimabil patriot, precum dl Alexandru Florin Ţene, care, trăind, dimpreună cu mine, disperarea lipsei de Elite Spirituale, de Modele de Duh Româneşti, propusese oţioasei B.O.R. (e drept, cam stângaci şi cu argumente nepertinente, neţinând de domeniul mistico-religios, spiritualist-ortodox), sanctificarea lui Mihai Eminescu!

 

Păi, şi de s-or pune cu „dosul în sus”, şi B.O.R., şi domnii  N. Manolescu, A. Cioroianu etc., Aminul tot Amin va rămâne, indiferent dacă este recunoscut în calendar, ori ba! Dacă stăm şi analizăm viaţa şi faptele sfinţilor, şi la noi, la greco-bizantini (a se vedea, spre-o pildă, aşa-zisul „Sfânt” Cosma, care a fost sanctificat pentru că i-a îndemnat pe greci să-i măcelărească/aneantizeze pe aromânii din Grecia, după ce-i calomniaseră, ca homosexuali!), dar, mai cu seamă, la „politicienii” romano-catolici, care-şi fac sfinţi din cei mai suspecţi papi şi „activişti” religioşi. NU! Nu stau lucrurile deloc bine şi nici măcar, totdeauna, curat! Aşa cum am mai scris, Eminescu, atât prin martiriul şi mucenicia morţii sale, cât şi prin acţiunea Societăţii “Carpaţii”, fondată cu scop de eliberare a Ardealului şi a unirii Ardealului cu Patria-Mumă – dar, în registru mistico-spiritualist, mai cu seamă pentru că este PRIMUL RECEPTACUL TERESTRU AL EPOCII MIHAELICE, ADICĂ DOMINATE DE ARHANGHELUL SPIRITULUI, MIKAËL, este un „sfânt militar”, Duh Protector şi Conformator al Neamului Românesc, cel de peste veac!

 

Julien Benda, în cartea sa Trădarea cărturarilor (La trahison des clercs – publicată în 1927, reeditată în 1946 şi în 1958), spunea, despre realităţi de atunci, în care stau ascunşi-colăciţi viermii realităţilor de azi: „Cărturarii moderni au propovăduit acest realism nu numai naţiunilor, ci şi claselor. Au spus atât clasei muncitoare, cât şi burgheziei: organizaţi-vă, întăriţi-vă, luaţi puterea  sau, dacă o deţineţi, străduiţi-vă s-o păstraţi; nu vă sinchisiţi, în relaţiile cu clasa adversă, de milă, dreptate sau alt moft cu care destul aţi fost păcăliţi. Şi nici măcar n-au spus: fiţi aşa, fiindcă aşa trebuie; au spus (şi în asta stă noutatea): fiţi aşa, fiincă aşa cer morala şi estetica; dorinţa de putere este semnul unui suflet elevat, dorinţa de dreptate este semnul unui suflet josnic” (cf. Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Humanitas, Bucureşti, 2007).

 

Păi, uite cum dl Liiceanu, Marele Patron al fostei Edituri Politice Antedecembriste (căci asta este, de fapt, Humanitas-ul pentru care el, Marele Profitor Comunist, Gabriel Liiceanu, şi-a vândut sufletul, lui Ion Ilici! – iar apoi, „din creangă în creangă”, din preşedinte trădător în preşedinte trădător… TOT AŞA, CU TRĂDAREA de sine şi de Neam/Duh de Neam Românesc! - dar, de altfel, sigur că da:  înverşunat campion al luptei pentru “democraţie” şi „anticomunism” scrâşnit… - mamă-mamă! - alături, umăr la umăr, de cel al cărui tată a adus, „komisăreşte”, pe tancuri şi prin ziare, comunismul în România – politrucul „pocăito-metanoiat” Tismăneanu/Tismeneţki) şi-a pus singur ştreangul de gât, publicându-şi parcă, prin publicarea textului lui Benda, propriile  „Memorii”!

 

Regretăm că a trebuit să ne scufundăm până la 1927, pentru a afla simptomele trădării acestor şobolani, pentru a afla explicaţiile „filosofice” ale comportamentului de ŞACALI, al „intelighenţiei” din 2010…al celor pe care ni-i înşiră, zilnic, până la obsesie paranoidă sau paralizie cerebrală, ecranele cele mici dar eficiente  - ale naibii de eficiente, de au păcălit peste 5 milioane de români, başca majoritatea diasporei pe 6 decembrie 2009!

 

Pe vremuri (pe la sfârşitul anilor '90, când profesorii universitari, „dezabiaţi” nocturn, jucau pe mese manèle, în aplauzele fascinat-linguşitoare ale orfeilor tuciurii  - ERA DE BONTON SĂ FII RRROM!), spuneam că toată România e o mahala; acum, în 2010 – spunem că „mahalaua” suntem noi, că „mahalaua” este, în definitiv,  o zonă fericită… - totdeauna „se poate şi mai rău”! – este “provincia iadului” - o rezervaţie a cvasi-liniştii, depărtată de mandragorele veninoase şi de sconcşii puturoşi, de la Centru!

 

Da, ŞACALIZAREA „INTELIGHENŢIEI” (nu tu  morală, nu tu milă! – NICI VORBĂ DE DREPTATE! – „E-O PROSTIE, dovada unui suflet josnic!” - ci doar „pura” sete de putere -  dar, mereu, VAMPIRESCO-ŞACALESC: putere prin sângele altora!) nu are, în esenţă, nimic nou („nil admirari”, sau: „nimic nou sub soare”), dar, pentru că noi n-om fi ajuns, încă, total rinocerizaţi, NE REVOLTĂ PÂNĂ LA EXASPERARE! – pentru că simţim cum cleştele implacabilului monstru socio-politico-masonic (comunisto-liberal!) se strânge în jurul gâtului nostru, şi nu avem soluţii „mundane” - DECÂT, FIREŞTE, PE HRISTOS-DUMNEZEU-MÂNTUITORUL!

 

Iar duhorile cadaverice, care se scurg, în lungi efluvii, din boturile rânjite ale ŞACALILOR, ale celor care ne aşteaptă moartea, pentru a se hrăni cu  roadele victoriei lor anti-spirituale, ne sufocă încă dinainte de ceasul morţii noastre clinice!

 

Dar, parafrazând celebra zicală românească, NOI SPERĂM SĂ SE ŞI ÎMPLINEASCĂ: „Nu mor caii când vor ŞACALII!” Acum, după isprăvirea experimentului nostru, vă rugăm să vă apropiaţi, din nou, de televizor, şi să-l închideţi! Şi ţineţi-l aşa, închis, până ne vom decide, cu toţii, să ne TREZIM – şi să dăm de pământ cu Şacalii şi Vampirii, cu Salamii-Guţii-Mondialii şi cu Patapievicii-Manoleştii-Liicenii-Ungurenii etc. Dacă nu ne vom decide, TOT ÎNCHIS SĂ VĂ STEA TELEVIZORUL! Oricum, tot mai salubră atmosferă veţi/vom avea (cu el aşa, închis!), în casă şi în minte-suflet-Duh, dacă nu veţi/vom mai participa, complice, „virtual” (…dar, cine poate şti: în registru spiritual, poate că este o participare chiar „de-a binelea/de-adevăratelea”) la Bâlciurile Pustiei Satanice!

 

Dacă mai credeţi în salvarea minţii şi sufletului şi Duhului vostru, în teandria mistică, în Mântuire - DESCHIDEŢI (acum) BIBLIA – şi, mai cu seamă, Cele Patru Sfinte Evanghelii Hristice! Şi citiţi, citiţi, „cu sudori de sânge” citiţi…poate iese, odată, dracul  - din mădularele paralizate ale Ţării ăsteia, ale biet Neamului ăstuia, care, din rădăcini, a fost binecuvântat de Dumnezeu, cu Mare Misiune pe Pământ!


 

1 - În Canada, cianurarea, în industria extractivă,  ESTE INTERZISĂ!

 
« StartPrev14651146521465314654146551465614657146581465914660NextEnd »

Page 14651 of 14996

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 146 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 279 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou