Home Altele Primul făuritor de şcoală la Istroromânii. Andrei Glavina
Primul făuritor de şcoală la Istroromânii. Andrei Glavina PDF Print E-mail
User Rating: / 5
PoorBest 
Written by Nicolae Dumbrăvescu   
Friday, 01 April 2011 15:33

 

Andrei Glavina  face parte din marea masa nordică a românilor sud dunarei mai exact a istroromanilor. Aceste populati au fost supuse secolele la rând unui proces continu de deznationalizare de către monarhia austriaca. Ei nu aveau şcoli sau biserici în care să se utilizeze liba romane ei find nevoiţi sa înveţe şi să se roage în liba slavă.

Din rândurile acestei populaţi făcea parte şi famila lui Andrei Glavina care sa nascut la 30 martie 1881 în localitatea Susnieviţa într-o familie modestă de pastori.[1] Primi ani din viaţă i-a petrecut alături de parinţi săi, care lau supus la diferite muci din gospodarie după cum relatează Ion Maioreanu care spunea că „băieţii şi fetele erau trimise de catre părinţi cu oile la păscut iar în tot acest timp fetele purtau cu ele furca şi braul”.[2]

La varsta de 10 ani Andrei Glavina se hotărăşte să vină în Romania alaturi de profesorul ieşan Teodor Burada care în ultimi ani realizase cercetari etno-linvistice la romani din Istria.[3]

Îşi începe studile la Iaşi  sub atenta supraveghere a profesorului Teodor Burada ce care îl adusese din Istria. Doi ani mai tărziu în 1893 Andrei Glavina se întoarce în locurile natale pentru a convinge şi alti tineri istroromanii să vină la studi in Romania, însă datorită ameninţărilor la care erau supuşi istroromani de catre parlamentul din Istria nimeni nu are curajul sa-şi trimeată copii la atudi în România. Văzând această situaţi tânarul Andrei Glavina s-a întors în Romania petru aşi continua studile avand în inimă o mare dorinţă acea de a înfinţa în satul natal o şcoală romanească.[4]

În anul 1901 temină studile gimnaziale la Iaşi luând hotărăre de a se îndrepta spre principalul centru de cultură din Transilvania Blajul. Principalul motiv pentru care A. Glavina a ales să-şi continue studile la Baj  sa datorat faptului că ambele provinci făceau parte din monarhia Austro-Ungara şi astfel diploma îi era recunoscută şi în locurile sale natale.[5]

În şcolile din Blaj Andrei Glavina se aproprie foarte mult de profesorul Al.Viciu cel care la ajutat să publice cateva materiale despre Istroromânii în ziarul „Unirea”, iar alte materiale le va da cercetatorului Sextil Puşcariu care le va tipări cu mici comentari în „Studii Istroromâne”.[6]

În anul 1904 îşi termina liceul la Baj hotărânduse să se întoarcă acasă pentru aşi pune în practică mai vechea dorinţă de a realiza o scoală romanească.[7]

Reântors în Susnieviţa tânărul istroromân face lobi pe lângă parlamentul provinciei Istria pentru înfinţareau unei şcoli Romanesti în satul natal care era cel mai împortant centru de cultura al istroromanilor. Parlamentul provinciei Istria a luat în calcul deschiderea unei şcoli pentru copii istroromani dar datorită evenimentelor tulburi din balcani şi apoi izbucnirea primului Război mondial au lasat aceată problemă ne rezolvată.[8] În această perioada A. Glavina va activa ca învăţător la şcoala italiana din Arenzo. În anul 1905 publica alături de Constantin Diculescu prima lucrare scrisă în dialec istroroman intitulată „Calindarul lu Rumeri din Istrie”, [9] iar în anul următor articolul „Rumerii şi şcoala naţională croata”.[10]

Andrei Glavina a participat la primul război mondial unde a luptat cu multă îndăarjire alături de armata romană.[11] La finalul primului război mondial tanarul istroroman va ajunge primar al comunei Suşnieviţa comuna în care a învinţat în anul 1921 prima scoală romanească care a purtat numele de „Împăratul Traian”.[12]

În scoala romanească din Istria au învăţat aproximativ 433 de tineri istroromani adunaţi din cele 7 sate si cătune de la sud de Monte Maggiare. In această scoala tineri îsi desfăşurau activitatea atat în liba română cat şi în cea italiana.[13] În aceată perioda A. Glavina va scrie şi imnul istroromanilor pe care doresc să îl amintesc: „Roma Roma-i mama noastră/ Noi Romani rămanem/ România-i ţara noastră/ Tot un sânge-avem/ Nu suntem singuri pe lume/ Şi ne avem fraţi/ Italieni cu mare nume/ Mâna cu noi daţi/ Ca să fim frate şi frate/ Cum a dat Dumnezeu/ Să trăim până la moarte/ Eu şi tu şi tu şi eu.”[14]

Cand toate lucrurile mergeau bine in şcoala româneasca din istria Andrei Glavina se înbolnaveste de tuberculoză, boală cauzata de condiţile de pe front din primul război mondial, asfel la 9 februarie 1925 învatatul istroroman se stinge din viaţa la varsta de numai 44 de ani lasând în cultura romanilor din Istria un imens gol.[15]

După moartea sa şi şcoala din Suşnieviţa şi-a încetat activitatea deorece nu mai aveau un profesor care să ţina orele în limba romana dar şi datorită procesul de deznationalizare dus de autorităţile din Istria.

În concluzie A. Glavina a vut o viţa extrem de zbuciumata dar a reuşit prin activităţile şi lucrările pe care le scris să infloreasca cultura istroromanilor. Reuşind sa creeze o comunitate puternică din punct de vedere cultural şi ligvistic. A fost primul istroroman care ne adus marturi despre aceasta ramură nordica a romanilor sud dunăreni. Este primul istroroman caruia îi datoram primele marturi despre inbracamintea, tradiţile si ocupaţile istroromânilor, oferindune şi date referitore la numarul istroromanilor care în 1921 era de 8000.[16]



[1] Gheorghe Zbuchea,  Istroromanii un grup mic dar cu suflet mare, în Magazin Istoric, 2001, nr 3, p.52. (Gheorhe Zbuchea, Istroromanii)

„11”, http://www.unspe.com/prima-scoala-romaneasca-din-istria , ( Elena Ramona Potoroaca,

[3] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 52.

[4] Elena Ramona Potoroaca,  Demersul.

[5] Nicolae Victor Fola,  Şcolile Blajului între anii 1850-1918, Tărgu-Mureş, Editura Ardealul, 2008, p. 188.

[6] Ibidem p, 188.

[7] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 52.

[8] Gheorghe Zbuchea, Români din dreapta Dunări, în Istoria Românilor,  vol. VII, Tom. II, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 385

[9] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 52.

[10] Elena Ramona Potoroaca,  Demersul.

[11] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 52.

[12] Elena Ramona Potoroaca,  Demersul.

[13] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 53.

[14] Elena Ramona Potoroaca,  Demersul.

[15] Gheorghe Zbuchea , Istroromanii, p. 52.

[16] Dorin Lazoveanu, Populaţia Romanească din Peninsula Balcanica, Ias, 2008, p.46.

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 414 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 384 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou