Este cert pentru toată lumea că timp de 20 de ani România a fost condusă cu vinovăţie inconştientă sau cu vinovăţie ticăloasă, prin nepăsare ori la comandă, spre faliment. Nimeni în ţara aceasta nu se îndoieşte că suntem pe buza prăpastiei economice şi sociale. Direcţia nu mai poate fi păstrată decât cu riscul căderii în gol.

S-a ajuns aici deoarece pentru întreaga clasă politică, fie dacă luăm politicienii, fie partidele politice, nu au existat interese publice. Au existat, în dosul lozincilor cu scop de adormire, doar interese private sau de grup. Oriunde în lume există interese private şi de grup, dar ele sunt supuse intereselor publice, ele servesc şi intereselor publice şi nu se folosesc doar de interesele publice în numele cărora interesele private sunt atotputernice.

La noi doar acest ultim aspect există. La noi, pur şi simplu, nimeni în politică nu crede în interesul public, ci în valoarea lui de paravan. De 20 de ani avem aceeaşi clasă politică, aceiaşi oameni, croiţi din acelaşi material, care se perindă pe la microfoanele ţării şi pe la butoanele de comandă ale societăţii şi ale economiei.

Repet, poporul este vinovat prin neştiinţă de a nu fi participat la vot, atunci când putea vota sistemul de recrutare a celor care decid în România, adică sistemul electoral. Dar, deocamdată, asta e! Ce pot face românii în condiţiile date? Să-i penalizeze la vot şi de câte ori pot pe gargaragiii nenorociţi, care s-au erijat în politicieni şi să favorizeze oriunde pot, fiecare în parte, promovarea persoanelor de valoare autentică, în învăţământ, economie, administraţie etc. Fiecare atâta cât îi stă în putinţă, fie şi doar dându-şi cu părerea, dar strigând-o, înfierând impostura şi „experţii” fabricaţi în culise, care pentru societate sunt ca pentru organism viermii intestinali. Cu cât vor exista şi se vor înmulţi, cu atâta vor afecta sănătatea naţională şi îi vor pune în pericol viaţa, făcând până acolo rău fiecăruia. Cine nu procedează aşa se face vinovat faţă de viitorul copiilor lui. Îndemnul "Părăsiţi ţara!" este o prostie cu un alt conţinut pe care spaţiul nu îmi permite să-l abordez.

Să ne întoarcem la ideea iniţială! Pe lângă atitudine activă împotriva prostiei ticăloase trebuie căutate soluţii. Trebuie să ieşim din groapa în care ne-a aruncat impostura politicienilor şi areactivitatea noastră. Nu pledez pentru haos social şi grecizare, care este o altă prostie. Pledez pentru reactivitate hotărâtă şi generalizată în cadrul constituţional şi legal. Dar acesta este un alt subiect.

Deci, pe lângă reactivitate, trebuie să căutăm soluţii de viitor. Cum? Nu trebuie decât să analizăm exemplele istorice şi cele din lumea largă. Să luăm o direcţie, din cele câteva, puţine care există.

Cum a ajuns Bill Gates cel mai bogat om din lume? Printr-o idee pe care a elaborat-o şi i-a finalizat prototipul într-un modest garaj. Deci printr-o idee novatoare, prin cercetare (căutare). De ce a pierdut Napoleon marea şi prin aceasta blocarea Angliei? Pentru că nu a înţeles şi a refuzat ideea vapoarelor cu zbaturi (cu motor) în favoarea corăbiilor cu pânză. Pentru că nu a înţeles valoarea progresului tehnic, a cercetării şi inovaţiilor. Dar despre toate acestea, în rândurile ce urmează...

(II)

Vă mai întrebaţi de ce domină americanii lumea? Pentru că în domeniul militar, informatic, biologic etc. sunt în vârf. Domină lumea, dominând-o ştiinţific şi inventiv. Cu oamenii lor? De unde! Recrutează din toată lumea (şi vârtos din România) copii supradotaţi pe care îi cresc la ei, în care investesc. Miza?

Dacă unul dintr-o sută de asemenea tineri, care vor deveni cercetători, va avea o idee novatoare, le va aduce în viitor venituri infinite faţă de tot ceea ce au investit în cei 100 de tineri finanţaţi. Ei ştiu că dacă un tânăr are o idee novatoare, el nu o va putea valorifica în altă parte decât în SUA, deoarece laboratoarele lor... în care au băgat în mod inteligent bani... Americanii vor domina lumea până când o vor domina tehnico-ştiinţific. Şi putem continua cu exemplele. Ceea ce este de reţinut este că pentru orice popor sunt esenţiale învăţământul şi cercetarea. Poporul care nu va acorda atenţia cuvenită acestui capitol va fi un popor de căpşunari. Din păcate, nimeni nu poate trimite bandele de politicieni la cules de căpşuni şi la păscut de capre în Spania! Învăţământul şi cercetarea sunt probleme cruciale pentru viitorul unui popor. Noi? Risipim toţi copiii supradotaţi în lumea largă. Îi facem cadou altora. Dacă vor să se întoarcă fie nu au condiţii de a se împlini, fie interese meschine de ministeriabili, care au odrasle proaste, dar cu pretenţii... Nimeni nu este preocupat, la nivel central, de această extrem de importantă problemă. Nu avem bani suficienţi. Dar şi cei pe care îi avem îi cheltuim prosteşte pe posturi inventate pentru clienţii politici, pe achiziţii frauduloase, pe evenimente vinovat organizate etc. Ne împrumutăm pentru a hrăni maţe, care cască gura în mod ilegal, fără a avea dreptul după muncă sau boală reală. Există indoeuropeni, care, falsificând dosare, în toate direcţiile permise de legi idiot elaborate, primesc fără să fi lucrat vreodată şi fără a fi bolnavi, dar cu o obrăznicie pe care autorităţile nu o pălmuie aşa cum fac toate autorităţile normale din lume, rente sociale, venituri substanţiale din bani publici. Pentru această aşezare a societăţii cu fundul în sus, confundând anusul cu gura, conducerile tuturor partidelor ar merita întunericul puşcăriilor de maximă siguranţă.

Să ne întoarcem iar la idee. Desigur nu avem banii celor care nu au făcut tâmpenia de a se falimenta. Dar avem câteva direcţii de cercetare şi inovare unde românii se dovedesc a fi competitivi, încă, şi cu orice altă naţie. Printre ele sunt informatica şi medicina, biologia în general. Crearea unor câteva centre de excelenţă în cercetare, cu dotare corespunzătoare şi cu salarii comparabile cu cele date de cei care fură creiere ne-ar asigura viitorul. Naţiile care domină lumea şi huzuresc trăiesc prin unul, două, câteva branduri (mărci) puse cu perseverenţă şi continuitate în valoare. Ceilalţi cumpără şi căpşunăresc. Şi românii ar putea elabora câteva branduri pe care să le ducă în top.

Rasa are potenţial creator. O ştie toată lumea! Dar această şansă depinde de înţelegerea, apoi interesul factorilor decizionali, de identificarea brandurilor în funcţie de oameni (de potenţialul creator!) şi de interesul public autentic (nu o alegere pe bază de nepotisme sau relaţii), iar apoi de implementarea profesionistă. Imixtiunea politicului în afara deciziei de stat ar fi falimentară, aşa cum a falimentat societatea în cei 20 de ani.