CAMPANIA: «ROMÂNIA VORBITĂ FRUMOS» Print
User Rating: / 3
PoorBest 
Written by Angela Furtună   
Saturday, 21 August 2010 18:18

UN EVENIMENT ORGANIZAT DE CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA ŞI DE BIBLIOTECA BUCOVINEI

 

Începând cu data de 11 august, Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei organizează  Campania   ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS, o campanie pentru redescoperirea limbii române.

 

Campania ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS  îşi propune să atragă atenţia asupra direcţiei periculoase în care evoluează limba română din spaţiul public actual şi să reamintească importanţa limbii pentru omul dispus să acceadă, prin gândire, citire, vorbire, scriere şi exprimare, la spaţiul civilizaţiei, şi nu al barbariei.

 

Campania ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS  îşi propune să trezească interesul şi responsabilitatea românilor faţă de limba lor, care este una din puţinele resurse de civilizaţie ce le va aparţine numai în măsura în care o vor păstra şi îngriji prin citit, scris, vorbit şi expresie rafinată, cultă.

 

Campania  ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS  a debutat cu două expoziţii de carte deschise în holurile bibliotecii (1. Expoziţia In Memoriam Alexandru Graur  - O viaţă  dedicată limbii române (9.07.1900- 9.07.1988) şi 2. Expoziţia Redescoperind Limba Română prin câteva manuale de bună practică,  tratate, dicţionare, enciclopedii şi ghiduri…)

……………………………………………………………………..

 

EXPOZIŢIA

In Memoriam Acad. Alexandru Graur

O  VIAŢĂ  DEDICATĂ  LIMBII ROMÂNE

 

Nu contează atât de mult cel care inventează un nou fel de exprimare, cât cei care îl ascultă: dacă inovaţia li se pare interesantă, ei o preiau (adesea, e drept, în mod inconştient), iar dacă nu, o nesocotesc şi după puţină vreme ea dispare de la orizont…” (Al. Graur)

 

S-au împlinit recent 110 ani de la naşterea lingvistului Alexandru Graur, om de cultură care şi-a lăsat amprenta asupra multor generaţii de vorbitori de limbă română (n. 9 iulie 1900, Botoşani – 9 iulie 1988, Bucureşti). Opera sa este o piatră de temelie, iar viaţa autorului nu mai puţin spectaculoasă.

 

I. Expoziţia de la Biblioteca Bucovinei conţine, între altele,  următoarele volume semnate de Alexandru Graur:

 

  • Acad. Graur, Al., Nume de persoane, Editura ştiinţifică, Bucureşti  – 1965
  • Acad. Graur, Al., Nume de locuri, Editura ştiinţifică, Bucureşti  – 1972
  • Acad. Graur, Al., Puţină gramatică, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1988
  • Graur, Al., Lingvistică generală, Variantă nouă, Editura Academiei, 1960
  • Graur, Alexandru, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Academiei RSR, 1982
  • Graur, Al., Lingvistica pe înţelesul tuturor, Editura Enciclopedică Română, 1972
  • Graur, Alexandru, “Capcanele limbii române”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică., 1976
  • Graur, Alexandru, Limba literară, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
  • Graur, Al., Gramatica azi, Ed. Academiei RSR, 1973
  • Graur, Al., Lingvistică generală, 1960
  • Graur, Al., Puţină… aritmetică, Editura ştiinţifică, 1971
  • Graur, Al., Evoluţia limbii romîne, Privire sintetică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1963
  • Graur, Al., Etimologii romîneşti, Editura Academiei, 1963
  • Graur, Al., Wald L., Scurtă istorie a lingvisticii, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1965
  • Graur, Al., Alte etimologii româneşti, Editura Academiei, 1975
  • Graur, Al., Tendinţe actuale ale limbii române, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968
  • Graur, Al., Mic tratat de ortografie, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1974
  • Graur, Al, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Humanitas, 2009

 

II. Editura Humanitas, prezentă în Biblioteca Bucovinei prin recentele reeditări, acordă importanţa cuvenită marelui lingvist Alexandru Graur

 

Reeditarea recentă, în 2009, a volumului semnat de Acad. Alexandru Graur, «Capcanele limbii române »  – de către prestigioasa Editură Humanitas, alături de alte apariţii semnate de nu mai puţin prestigiosul autor, a constituit semnalul unui 2010 remarcabil sub aspectul celebrării a 110 ani de la naşterea, la Botoşani, a lingvistului.

 

E util de ştiut că ediţia, îngrijită de conf. univ. dr. Liviu Groza, se bucură şi de o variantă online (http://www.humanitas.ro/files/media/capcanele-limbii-romane.pdf), în spiritul manifestat chiar de Alexandru Graur pe parcursul întregii sale vieţi : democratizarea accesului la cultură şi la informaţia culturală. (Volumul este editat graţie sprijinului domnului Dumitru Graur, fiul savantului şi cronicar sportiv la televiziunile bucureştene).

 

III. Al. Graur. Note bio-bibliografice de referinţă:

 

Conf. univ. dr. Liviu Groza face o prezentare a  savantului Alexandru Graur prin ceea ce este mai semnificativ:

 

Al. Graur a fost unul dintre marii învăţaţi ai ştiinţei limbii din secolul al XX-lea, figură de prestigiu a lingvisticii româneşti. Studiile liceale la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Iaşi şi Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti. În clasa a IV-a se retrage din şcoală, pregătind, din 1915, restul studiilor în particular (perioadă în care îşi câştigă existenţa dând lecţii elevilor mai mici sau prin alte ocupaţii temporare). După absolvirea liceului, în 1919, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, urmând cursurile secţiei de filologie clasică şi de limba română. În anul şcolar 1923-1924, e profesor suplinitor de istorie la Liceul «Spiru Haret» din Bucureşti. Examenul de capacitate l-a susţinut în 1924, plasându-se primul pe ţară, atât la latină, cât şi la istorie. E numit profesor titular la Liceul «Unirea» din Focşani. Între 1924 – 1929, cu o bursă a Ministerului Instrucţiunii Publice, îşi perfecţionează studiile în Franţa. În 1928, îşi obţine diploma la Ēcole Pratique des Hautes Ētudes, precum şi doctoratul la Sorbona, cu cea mai înaltă menţiune (très honorable). Revenit la Bucureşti, în 1929, este numit profesor titular de limba latină la Liceul «Gheorghe Şincai», iar din 1932, la Liceul «Gheorghe Lazăr». În 1940, a fost înlăturat din învăţământul de stat pe baza legilor rasiale. A înfiinţat, împreună cu alţi colegi aflaţi în aceeaşi situaţie, Liceul Teoretic Evreiesc, al cărui director a fost între 1941 şi 1944. În septembrie 1944, a fost reintegrat la Liceul «Gheorghe Lazăr», unde a lucrat până în decembrie 1945. În acelaşi timp, a lucrat la Radiodifuziunea Română. A devenit Profesor la Catedra de Filologie Clasică a Facultăţii de Filosofie şi Litere, pe care a condus-o până în 1964, când a fost numit şeful nou-înfiinţatei Catedre de Lingvistică Generală,  unde a lucrat până la pensionare, în 1970. În anul 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, al cărei membru titular devine în 1955. Printre funcţiile de conducere, îndeplinite cu înaltă competenţă şi responsabilitate, menţionăm: decan al Facultăţii de Filologie Bucureşti (1954-1956), director al Editurii Academiei (1955-1974), membru fondator şi preşedinte al Societăţii de Studii Clasice (1958-1988), Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Filologice, Literatură şi Arte a Academiei (1974-1988). A fost redactor responsabil la o serie de publicaţii de specialitate : Studii clasice (1959-1988), Limbă şi literatură (1965-1970), Limba română (1982-1988).

 

Din Opera ştiinţifică – zeci de volume şi sute de articole şi studii, cronici şi recenzii, referitoare la limbile clasice, indoeuropenistică, lingvistică generală şi limba română –, amintim : Esquisse d’une phonologie du roumain (în colaborare cu Al. Rosetti) (1938), Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române (1954), Studii de lingvistică generală (1955 şi 1960), Fondul principal al limbii române (1957), Scurtă istorie a lingvisticii (în colaborare cu Lucia Wald) (1959, 1965, 1977), Etimologii româneşti (1963), Evoluţia limbii române. Privire sintetică (1963), Nume de persoană (1965), Istoria limbii române (coord. Vol. I, Limba latină) (1965), Tendinţe actuale ale limbii române (1968), Lingvistica pe înţelesul tuturor (1972), Nume de locuri (1972), Alte etimologii româneşti (1975), «Capcanele limbii române» (1976), Dicţionar de cuvinte călătoare (1978), Cuvinte înrudite (1980), Dicţionar al greşelilor de limbă (1982).

Muţi îşi amintesc astăzi despre emisiunea radiofonică susţinută ani în şir sub titlul „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” savantul a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi.

 

Al. Graur este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan şi Ion Coteanu, a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de gramatică (1956-1961) și Probleme de lingvistică generală (1959-1967).

 

…………………………………………………………………….

 

„Pentru un lingvist, greşeala este orice abatere de la normele limbii, de la sistemul ei de funcţionare. Prin urmare, atunci când cineva transformă adjectivul complet în complect (luându-se după adjective neînrudite, dar în parte asemănătoare, ca direct, perfect etc.) comite o greşeală. Dar dacă pe încetul forma nouă se generalizează, dacă marea masă a vorbitorilor o adoptă, atunci devine «corectă», căci bine e aşa cum vorbeşte lumea, iar lingvistul nu mai are altceva de făcut decât să explice pe ce cale s-a produs schimbarea", scrie Alexandru Graur în "Capcanele limbii române".

……………………………………………………………………..

 

IV. OPERA  SAVANTULUI

 

Lucrări de autor :

  • Nom d‘agent et adjectif en roumain, Paris, Champion, 1929
  • Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei, 1954
  • Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1955 (variantă nouă, 1960)
  • Fondul principal al limbii române, București, Editura Știintțfică, 1957
  • Introducere în lingvistică, București, Editura Științifică, 1958 (ed. a II-a, 1965; ediția a III-a, 1972)
  • Evoluţia limbii române. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1963
  • Etimologii românești, București, Editura Academiei, 1963
  • La romanité du Roumain, București, Editura Academiei, 1965
  • The Romance Character of Romanian, București, Editura Academiei, 1965
  • Nume de persoane, București, Editura Științifică, 1965
  • Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică, 1968
  • Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970
  • Puțină... aritmetică, București, Editura Științifică, 1971
  • Nume de locuri, București, Editura Științifică, 1972
  • Lingvistica pe înțelesul tuturor, București, Editura Enciclopedică, 1972
  • Gramatica azi, București, Editura Academiei, 1973
  • Mic tratat de ortografie, București, Editura Științifică, 1974
  • Alte etimologii românești, București, Editura Academiei, 1975
  • „Capcanele” limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976
  • Dicţionar de cuvinte călătoare, București, Editura Albatros, 1978
  • Cuvinte înrudite, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
  • Dicţionar al greșelilor de limbă, București, Editura Academiei., 1982
  • Puţină gramatică, I-II, București, Editura Academiei, 1987
  • Ortografia pentru toţi, București, Editura Teora, 1995
  • Lucrări colective
  • Scurtă istorie a lingvisticii, București, Editura Științifică, 1961 (în colaborare cu Lucia Wald; ediția a II-a, 1965; ediția a III-a, 1977)
  • Gramatica limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Academiei, 1963; 1966 (coordonare)
  • Istoria limbii române. I. Limba latină, București, Editura Academiei, 1965 (redactor responsabil)
  • Tratat de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1972 (în colaborare)
  • Afilieri
  • Membru al Societății de Lingvistică din Paris (1921)
  • Membru corespondent (din 1948) și membru titular al Academiei Române (din 1955)
  • Preşedinte al Societăţii de Studii Clasice (1958-1988).
  • Premii și distincţii
  • Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris (1932, 1936)
  • Premiul de Stat (1954)
  • Om de știinţă emerit (1964)
  • Bibliografie
  • Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingviști și filologi români, Bucureşti, Editura Albatros, 1978
  • Wikipedia
  • Academia Română: Lista membrilor, litera G
  • EduSoft: Alexandru Graur

 

 

 

…………………………………………………………………….

 

„Nu contează atât de mult cel care inventează un nou fel de exprimare, cât cei care îl ascultă: dacă inovaţia li se pare interesantă, ei o preiau (adesea, e drept, în mod inconştient), iar dacă nu, o nesocotesc şi după puţină vreme ea dispare de la orizont…” (Al. Graur)

…………………………………………………………………….

 

Abordând cu respect, precum Al. Graur, tezaurul limbii române, ne punem întrebarea legitimă: încotro merge Limba română vorbită astăzi în România?

…………………………………………………………………….

 

Campania ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS îşi propune să trezească interesul şi responsabilitatea românilor faţă de limba lor, care este una din puţinele resurse de civilizaţie ce le va aparţine în măsura în care o vor îngriji prin citit, scris, vorbit şi expresie rafinată.

……………………………………………………………………………………………

 

„Acad. Alexandru Graur a manifestat mereu o deschidere spre dialog, ştiind că limba oficială de stat din România nu va fi vorbită numai de savanţi, ci de cetăţeni de toate formaţiile. Tocmai din acest motiv, nu toate cărţile editate de el au avut un caracter explicit normativ şi savant-filologic, ci unele şi-au găsit o expresie de popularizare, accesibilă şi publicului mai puţin pretenţios.

Alexandru Graur a dorit ca fiecare vorbitor de limbă română să înţeleagă la nivelul său limba explicaţiilor sale despre corectitudinea limbii române, şi, mai mult, să deprindă cu plăcere scrierea şi pronunţia unei limbi atât de complexe şi de generoase.

A fost unul dintre lingviştii care au înţeles importanţa accesului democratic la normele limbii, moştenire ce aparţine în egală măsură tuturor membrilor unei societăţi. Generaţii de români au savurat Micul tratat de ortografie, «Capcanele» limbii române sau Dicţionarul greşelilor de limbă, cărţi datorită cărora au deprins, în diferite grade, o limbă românescă ferită de erori sau de abuzuri.

Încă din anii 50, Alexandru Graur era deja preocupat de direcţia în care evoluează limba română. A creat în timp o şcoală de lingvişti care descifrează astăzi cu strălucire evoluţia fenomenului viu care este limba română.

Alexandru Graur ne-a lăsat respectul faţă de moştenirea limbii şi culturii, atenţia pentru puritatea exprimării şi îngrijorarea pentru barbaria avansată ce afectează cultura şi limba română din zilele noastre». (Angela Furtună)

 

CAMPANIA

ROMÂNIA  VORBITĂ  FRUMOS

Coordonatoarea Programului şi a Campaniei:

Angela FURTUNĂ

Scriitoare, publicistă

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

Master în PR şi Comunicare

Master în Semiotica Limbajului în Massmedia şi Publicitate

Biblioteca Bucovinei