Home Articol Presă Elena Trifan: FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017
Elena Trifan: FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 17 April 2017 21:32

 

                În perioada 28-31 martie, la Ploieşti s-a desfăşurat cea de-a XXIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, pentru a marca cei 84 de ani pe care i-ar fi împlinit poetul ploieştean de talie internaţională Nichita Stănescu, dacă Parcele nu l-ar fi smuls prematur vieţii pământene pentru a-l conduce pe drumul fără întoarcere al eternităţii.

                La realizarea Festivalului şi-au dat concursul instituţii de prestigiu din oraşul Ploieşti şi din judeţul Prahova: Consiliul Judeţean Prahova, Primăria Ploieşti, Centrul de Cultură Prahova, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga”, Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Primăriei Municipiului Ploieşti, Centrul Dramatic „Mythos”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Casa Memorială „Nichita Stănescu”, Muzeul de Artă Ploieşti, Galeriile de Artă, Filarmonica „Paul Constantinescu”, Muzeul „Paul Constantinescu”, Colegiul Naţional „Carmen Sylva”, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, Colegiul Tehnic „Toma Socolescu”, Şcoala Gimnazială „Nichita Stănescu” din Ceptura, judeţul Prahova, cenacluri literare, majoritatea şcolilor şi liceelor din judeţul Prahova.

                Scriitori, pictori, actori, cineaşti, muzicieni, critici literari, oameni politici, academicieni, elevi, studenţi, profesori, muzeografi, bibliotecari, editori, prieteni ai poetului din ţară şi din afara acesteia  s-au înscris într-un adevărat maraton al artelor, al pasiunii şi al dăruirii faţă de memoria celui care şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii în oraşul aurului negru căruia i-a dat o nouă strălucire şi un nou nimb de nemurire.

                Acţiuni diverse, originale şi complexe s-au desfăşurat timp de o săptămână în marile instituţii prahovene, focalizând aproape întreaga viaţă culturală a judeţului şi îndeosebi a oraşului Ploieşti.

                La Casa Memorială din strada Buciumului din Ploieşti, Nichita s-a bucurat din nou de prezenţa prietenilor şi a colaboratorilor, a multora din cei împătimiţi de opera sa, veniţi să îi mai aducă încă un gând de dragoste şi aducere-aminte, să îi simtă sufletul cald şi generos impregant în fiecare obiect şi în atmosfera casei părinteşti, să mai stea un pic de vorbă cu spiritul lui nemuritor.

                Activitatea s-a desfăşurat în curtea casei, alături de statuia lui Nini împodobită cu flori, într-o atmosferă luminoasă, cu zâmbet auriu de soare şi culori vii şi parfum discret de flori de primăvară.

                Prof. Carmen Guef, director al Casei Memoriale „Nichita Stănescu” din Ploieşti, le-a urat bun venit oaspeţilor şi de a se bucura de această zi frumoasă.

                Moderatorul festivităţii a fost Constantin Stere, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Prahova.   

                Printre invitaţii de seamă s-au aflat Adam Puslojic din Serbia şi Nicolae Băciuţ de la Târgu-Mureş, care îşi trăiesc încă vie prietenia cu geniul nemuritor al prieteniei româneşti.   

                Membri ai trupei de teatru „Atitudini” a Casei de Cultură „I. L. Caragiale” din Ploieşti, coord. Gelu N. Ionescu, au recitat din versurile poetului şi, după cum remarca Nicolae Băciuţ, s-au retras din curtea casei ca dintr-o biserică, cu gesturi  de o sfinţenie rară, mergând cu spatele spre poartă şi cu faţa spre casă, fâcând un gest de plecăciune şi semnul crucii. Maximă recunoştinţă, maximă pietate, maxim respect!  Sfinte sunt pentru ei şi poezia şi casa natală a lui Nichita şi această zi de primăvară cu conotaţie unică în viaţa noastră şi în literatura română şi toţi cei adunaţi aici.

                Adam Puslojic, poet şi traducător sârb, pentru care Nichita rămâne unul din marile noroace ale vieţii lui şi prietenul sui-generis, a venit pentru a XXIX-a oară din Serbia, cu un geamantan plin de cărţi, cu sufletul arzând de dorul  de Nichita şi de dragoste pentru poporul român.

                O parte din zestrea aflată în geamantan a cuprins documente rare, amintiri ale prieteniei cu Nichita Hristea Stănescu, dar şi cărţi proprii noi pe care le-a prezentat auditorilor: „Exaltare din abis,” Iaşi, 2016, „Inscripţii abrupte,” Cluj, 2016, precum şi ediţiile bilingve româno-sârbe, în traducere proprie: Mihai Eminescu – „Patria vieţii”, George Bacovia – „Lacustră”, Tudor Arghezi -  „Poeme şi psalmi”.

                Toate cărţile lansate au fost donate Casei Memoriale „Nichita Stănescu” din Ploieşti.

                A vorbit cu mult patos despre felul în care l-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Nichita în 1969, despre clipe petrecute împreună, despre miracolul de a fi debutat în aceeaşi revistă „Vidici” (Horizonturi) în 1963, îndemnuri literare, despre autoportretele poetului român din care şapte au fost realizate la Berlin, despre promisiunea făcută acestuia că nu va muri până nu îl va traduce în limba sârbă pe Eminescu şi s-a ţinut de cuvânt. După o muncă de 43 de ani a reuşit să aducă la Ploieşti volumul care conţine cele mai frumoase poezii eminesciene traduse în limba sârbă.  

                Ne-a făcut cunoscute câteva din obiectele dragi sufletului său (manuscrise, scrisori), revelatorii pentru prietenia care l-a legat de Nichita şi pentru completarea profilului spiritual al poetului. Ne-a arătat ultimul autoportret al lui Nichita, ne-a citit o vedere pe care o primise de la Nichita Stănescu în care acesta îl numea „frate” şi pe care a considerat-o cel mai mare dar pe care l-a primit vreodată.

                Ne-a oferit momente de audiţie literară, pline de talent şi trăire sufletească puternică, recitând singur sau în tandem cu Nelu Stan şi cu Nicolae Băciuţ în limba română şi în limba sârbă. De neuitat este pentru Adam Puslojici ziua în care fratele Nichita i-a recitat de 100 de ori poezia „Odă în metru antic” şi pe care a recitat-o el însuşi la Ploieşti în limba română şi în limba sârbă împreună cu Nicolae Băciuţ, în momente de unicitate actoricească şi frăţie literară.

                De asemenea, ne-a recitat versuri izvorâte din adâncul sufletului dedicate în semn de adio prietenului şi fratelui Nichita Hristea Stănescu:

 „Adio, fraţilor/Şi băieţi de treabă!/Rămân al vostru,/de stat statornic...//şi datornic-/ca un cal de val/şi un câine/amical!//Adio, am fost cu voi./ Mereu unit cu iarba - /cu pământul,/cu piatra şi apele/de Danubius albastru.//Am adus acasă, pe ţărm - /Lână de aur, blestemată/şi înflăcărată, împreună/cu Ovidius şi Homer.//M-am uitat la Bacovia/acasă şi am dispărut/cu Eminescu, creierosul/acela al lui Stănescu mereu.”

                Nicolae Băciuţ, poet, prozator şu publicist târgumureşean, a evocat momente ale prieteniei cu Nichita, ne-a făcut cunoscută călătoria pe care a întreprins-o în vremea studenţiei, cu mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu.

                A lansat volumele: „La taclale cu Dumnezeu”, Editura Vatra Veche, 2016 şi  „Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt”, Editura Libris, 2016.

                A prezentat revista „Vatra Veche” nr. 3 (99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu.

                 În paginile ei pot fi citite articole semnate de: Nicolae Băciuţ - „Portret al poetului, la tinereţe fără bătrâneţe”; Mircea Coloşenco - „Repertoar biobibliografic”; Ştefania Ciobanu - „Iubire, vis, existenţă în Măreţia frigului” şi „Metamorfoze sacrale”; Mioara Kozak - „Luarea zborului din zbor”;  Cezarina Adamescu - „Poezia ca viaţă, dincolo de viaţă”; Constantin Stancu - „O altă matematică”; Angela Melania Cristea - „Modernismul poeticii lui Nichita Stănescu”; George Anca - „Amnezie Kabir, anamneză Nichita”; Niculina Chiper - „Metafora arborelui în lirica lui Nichita Stănescu”; Adina Velcea - „Un experiment”; Nicolae Băciuţ - „În loc de concluzii” şi „Eusebiu Ştefănescu - despărţire în martie”;  „Epoca clepsidrei”; Petru Ioan Creţu – „Nichita”.

                Interesul pentru receptarea operei lui Nichita şi utilitatea revistei sunt sporite şi de publicarea în paginile ei a unor comentarii literare realizate de elevi.

                Revista conţine informaţii şi despre Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” de anul acesta şi din anii trecuţi, ca şi o prezentare a vieţii şi activităţii laureaţilor Premiilor „Nichita” din acest an.

                „Vatra veche” s-a dovedit un dar frumos făcut cititorilor atât prin bogăţia şi calitatea informaţiei, cât şi printr-o foarte reuşită ţinută grafică.  

                Paginile acesteia sunt în permanenţă deschise pentru articole dedicate lui Nichita.

                Nelu Stan, profesor ploieştean, ne-a încântat şi de data aceasta cu recitarea unui colaj de versuri nichitiene „Cine sunt eu?.

                La Bbilioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” din Ploieşti poetul a fost omagiat printr-o diversitate de activităţi: expoziţii, proiecţii de filme, lansări de carte, ateliere literare.

                A fost proiectat documentarul „Nichita Stănescu – viaţa şi opera,” în Rotonda bibliotecii au fost organizate o expoziţie de carte „Nichita Stănescu” şi o expoziţie de citate şi imagini care prezintă aspecte din viaţa lui Nichita Stănescu.

                Scriitorul şi publicistul ploieştean Ioan Groşescu a lansat cartea „Mahalalele Ploieştiului”, apărută în 2017, la Editura Karta Graphic, Ploieşti. Mihaela Radu, director al Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” din Ploieşti, a apreciat ataşamentul autorului faţă de oraşul Ploieşti şi pasiunea acestuia pentru cercetare.

                Bogdan Stoicescu a făcut cunoscute aspecte ale vieţii şi activităţii autorului, care este legat de Ploieşti prin origine, prin studii şi profesie. Este absolvent al Liceului „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română din Bucureşti unde a avut profesori renumiţi, precum: Al. Piru, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Eugen Simion şi a fost coleg cu Mircea Iorgulescu, Laurenţiu Ulici, Marian Popa.  

                A fost membru al Cenaclului „Junimea”, condus de Ovid Densuşianu.

                Ioan Groşescu şi-a desfăşurat activitatea în judeţul Prahova, unde a fost profesor de limba română şi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din oraşul Ploieşti.

                A înfiinţat o cinematecă a oraşului, Cenaclul literar „Dimitrie Stelaru”, un club de artă fotografică şi Societatea Culturală „Millenium III.”

                Are o activitate bogată de poet, scriitor şi ziarist. Este autorul volumului de poezii „Cuvintele, ca banii”, al monografiilor despre Liceul „I.L. Caragiale” (împreună cu M. Răduş şi Paul Popescu), Pucheni, Trestioara, al unei cărţi dedicate memoriei lui Mircea Iorgulescu, „Ultima trăncăneală”, al romanului „Trecutul continuu”. În 2008 a publicat prima ediţie a cărţii „Mahalalele Ploieştiului”.

                Ca jurnalist a lucrat la redacţia ziarelor „Viaţa Buzăului”, „Dâmboviţa”, „Prahova liberă”.

                Este membru fondator şi redactor-şef al ziarului „Ploieştii” şi membru fondator şi secretar al Societăţii Culturale „Ploieşti – Mileniul III,” secretar al Societăţii Culturale „Memorial  - Nichita Stănescu.”

                În studiile sale Ioan Groşescu a fost preocupat de istoria Ploieştiului, după cum demonstrează şi cartea „Mahalalele Ploieştiului,” despre care Mircea Iorgulescu afirma că este „o foarte epică enciclopedie, un vast dicţionar de fapte, personaje şi întâmplări ploieştene [...] un caleidoscopic portret al spiritului ploieştean. Un portret în cioburi şi sfărâme, un amplu şi sclipitor mozaic de fapte şi detalii adunate cu plăcerea  cunoscătorului de un colecţionar rafinat.”

                Autorul Ioan Groşescu vorbind despre propria-i carte a menţionat că nu a tratat materia academic, ci filologic,  respectând spiritul documentelor atestatoare, adunate din arhive, din lucrări, din mărturisiri, din experienţa personală. A mulţumit Editurii KartaGraphic pentru ţinuta elegantă a acestei cărţi.

                Aprecieri la adresa cărţi a făcut şi profesorul Traian Lazăr.

                Tot la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga”, sub coordonarea profesorului şi poetului Marian Dragomir,  s-a desfăşurat şi un atelier de creaţie cu participarea Cenaclului „Orfeu”, a unui grup de elevi de la Colegiul Tehnic „Toma Socolescu” din Ploieşti şi membri ai Organizaţiei „Master Peace România”, preşedinte Marian Dragomir. Invitaţii speciali ai activităţii au fost prof.dr. Violeta Mihai de la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, Ploieşti şi prof.univ.dr., preot şi poet Bogdan Cosmin Georgescu.

                Prof.dr. Violeta Mihai a rostit o alocuţiune prin care a evidenţiat locul lui Nichita Stănescu în literatura română, comparativ cu al marilor clasici, relaţia lui cu Ploieştii şi cu sufltele noastre: „Cel mai valoros dintre poeţii secolului XX s-a născut la Ploieşti şi nu este întâmplător. Ne adunăm la fiecare sfârşit de martie să-l aniversăm şi în decembrie să-l comemorăm, pentru că, aş cum  a fost Eminescu la sfârşitul secolului al XIX-lea, statornicind limba poeziei româneşti, a reuşit Nichita s-o înnoiască în perioada postbelică şi s-o transforme în piatra de temelie a operei sale care se întinde pe aproape un sfert de veac, între 1960-1983.

                În opera sa Nichita creează o lume. Nu este lumea lui, este lumea noastră, căci noi trăim în poezia lui Nichita, o respirăm, o coborâm de pe cal pentru a o trece prin ochiul omului-fantă, pentru a o strecura în fântâna Universului. Din dragostea lui Nichita s-a născut poezia, cu limba sa poezească a scris-o şi ne-a transmis-o ca să o ducem mai departe. Aşa cum Ploieştii secolului al XIX-lea sunt patria lui Caragiale, aşa şi Ploieştii secolului al XX-lea sunt patria lui Nichita şi aşa vor fi şi patria noastră.”

                Prof.dr. Bogdan Cosmin Georgescu a remarcat spiritul rebel al poetului care îl apropie de tinerii de astăzi, frumuseţea de creştin păcătos a acestuia.  

                Alternativ elevi de la Colegiul Tehnic „Toma Socolescu” din Ploieşti au prezentat colaje prin care au vizualizat aspecte ale vieţii şi activităţii lui Nichita Stănescu, membri ai Cenaclului „Orfeu” şi ai Organizaţiei „Master Peace România” au recitat din poeziile lui Nichita şi din creaţiile proprii.

                Ştefan Vlad, membru al Cenaclului „Orfeu”, elev al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, a citit poezia „Vizită în cer”, creaţie proprie, dedicată lui Nichita: „Am vizitat în vis un local de noapte/ Vin pe masă, transparenţă, sinceritate./Undeva în spate, departe, de protocol/Zace un om mai plictisit, mai monoton./Mă aşez în faţa lui căutându-i privirea/Şi pe chip citindu-se-i uimirea./Mă întreabă pe un ton caraghios/„De ce dracu stai în picoare? Hai stai jos!”/Îmi povestea despre pom, despre spiritualitate./„Ascultă, copile, nu e vorba nici de zi şi nici de noapte”./Am rămas uşor impresionat de muzicalitate./Suav lingvistic al purităţii create/Îmi povestea despre frunza, săraca, veştejita./Da, este înţeles, era el.../Era Nichita...”

                Activitatea s-a desfăşurat într-o atmosferă aniversară, de cenaclu şi didactică totodată.

                Casa de Cultură „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi-a adus şi în acest an o contribuţie importantă la omagierea poetului Nichita Stănescu. La Muzeul de Artă din Ploieşti a organizat Concursul Judeţean de Recitări „Sub aripa lui Nichita” şi Serata „Atitudini” în cadrul căreia au fost susţinute prelegeri de către profesorii Gelu N. Ionescu, Mădălina Ştefan,  Rodica Georgescu, recitaluri muzicale de către elevi ai Colegiului Naţional „Carmen Sylva” şi proiectat filmul „Nichita sau feţele diamantului” – realizator Ştefan Dimitriu. A fost prezentate revista „Atitudini” apărută la Ploieşti şi revista „Vatra veche” de la Târgu-mureş, ambele dedicate poetului Nichita Stănescu.

                În toate şcolile din judeţul Prahova s-a desfăşurat Proiectul „Mai aproape de Nichita.”

                În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploieşti a fost organizată cea de-a VII-a ediţie a  Târgului de Carte care s-a deschis în acordurile Fanfarei Consiliului Judeţean Prahova.

                Vizitatorii au beneficiat de oferta de carte a 35 de edituri prestigioase.

                  Au avut loc lansări de carte, au fost expuse fotografii care îl reprezintă pe Nichita Stănescu, aspecte din viaţa şi activitatea sa şi picturi inspirate de opera acestuia.

                Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a făcut o prezentare succintă a propriilor cărţi: „Istoria literaturii române”, „Eminescu, poem cu poem”, „Un scriitor, doi scriitori”, „Cum e să fii femeie?”, „Îngerul cu o carte în mâini”, dedicată lui Nichita Stănescu, „Mesaj către tineri”, „Bărbat adormit în fotoliu”, „Jurnal secret”.

                Vorbind despre Nichita, l-a considerat cel mai mare poet român din secolul XX şi singurul poet de după Eminescu care a scris altfel decât acesta.

                Cuvinte de laudă a avut şi la adresa ploieştenilor pe care i-a numit oameni inteligenţi, spontani, demni.

                Nicu Alifantis şi-a lansat audiobook-ul „Scrisori nedesfăcute”, Zoltan Butuc a lansat albumul „Frunză verde de albastru”, care conţine 13 poeme ale lui Nichita Stănescu, 2 poeme ale lui Vasko Popa şi 2 poeme semnate de Zoltan Butuc împreună cu Rodica Miulescu şi Marius Lăzărescu.

                Activităţile Târgului de Carte au fost presărate cu momente muzicale susţinute de elevi ai Colegiului Naţional „Carmen Sylva” din Ploieşti.

                Colegiul Naţional „Nichita Stănescu” din Ploieşti a organizat Concursul Naţional „Lecţii cu Nichita,” în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova.

                Artişti plastici din Ploieşti şi din Republica Moldova şi-au adus prinosul lor de dragoste şi recunoştinţă faţă de nemuritorul Nichita prin creaţii originale, unele inspirate chiar din opera poetului.             Astfel, la Galeriile de Artă din Ploieşti a fost vernisată expoziţia „Omagiu Nichita Stănescu” în cadrul căreia au putut fi admirate creaţiile a 40 de artişti plastici ploieşteni, membri UAP.

                Scopul acesteia a fost exprimat de Marcel Bejgu, artist plastic ploieştean, profesor la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti, preşedintele filialei Ploieşti a UAP: „Festivalul Internaţional de Poezie Nichita Stănescu, ediţia a XXIX-a, ne dă nouă, artiştilor plastici din Filiala Ploieşti a UAP, din România, prilejul să aducem omagiul nostru poetului, printr-o expoziţie, ce a devenit tradiţie, an de an la sfârşitul lunii martie, expoziţie ce are darul de a ne oferi alt univers decât cel în care ne aflăm, în cotidianul – uneori apăsător. Cei 40 de artişti plastici prezenţi pe simezele Galeriei de Artă din Ploieşti vă reamintesc faptul că există şi hrană pentru suflet – ARTA.”           De asemenea, preşedintele UAP Ploieşti a mulţumit Primăriei Municipiului Ploieşti pentru sprijinul acordat pentru realizarea albumului „Omagiu Nichita Stănescu.”

                Din partea Primăriei Ploieşti la activitate a participat Eugen Prună, consilier, care a  mulţumit artiştilor plastici pentru această realizare, a făcut recomandarea de a ne îngriji de memoria lui Nichita Stănescu  şi  a înmânat Premiul Primăriei Ploieşti pictoriţei Adriana Brăileanu.

                La Muzeul de Artă Ion Ionescu Quintus au fost vernisate două  expoziiţii de pictură ale artiştilor plastici din Republica Moldova: Ghenadie Jalbă şi Inga Edu.

                Invitaţi speciali au fost Tudor Zârnea, directorul Muzeului de Artă al Moldovei, şi Pavel Şuşaru, critic de artă.

                Activitatea celor doi pictori a fost prezentată de Florin Sicoe, directorul Muzeului de Artă din Ploieşti. Aprecieri la adresa lucrărilor lor au fost făcute de criticul de artă Pavel Şuşaru.

                Ghenadie Jalbă s-a născut la 13 octombrie 1956, la Sărata Veche, Făleşti, Moldova.

                A studiat la Şcoala de Pictură pentru copii din Făleşti, filiala Sărata  Veche, prof. Gheorghe Sandu, la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin (actualmente Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Chişinău, prof. Petru Rusu, Institutul de Arte Plastice „V.I. Surikov” , Moscova, Federaţia Rusă, prof. Viktor Ţâplakov.

                Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici Profesionişti în cadrul UNESCO. A debutat în 1984, a participat la peste 150 de expoziţii organizate în ţară şi în străinătate.

                Inga Edu s-a născut la 19 iulie 1978 la Chişinău, Republica Moldova. A studiat la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chişinău.

                 Este asistent universitar la U.P.S. „Ion Creangă”, Chişinău, membru al UAP din România, filiala Ploieşti şi al UAP din Republica Moldova. A participat la numeroase expoziţii din ţară şi din străinătate.   

                Pavel Şuşaru a stabilit ca principale trăsături ale picturii lui Ghenadie Jalbă: monumentalitatea eroică, fundalul dramatic, manifestarea a două tipuri de realităţi în interiorul imaginii: una de forţă-dramatism şi alta de forţă - fragilitate, care pune în paranteze capacitatea omului de a se exprima liber, personaje prezentate static, cu atitudini încremenite. Pictura lui poate fi asociată în aceeaşi măsură şi cu pictura românescă şi cu cea rusească.

                În schimb, după părerea aceluiaşi critic de artă, Inga Edu este un pictor abstract, care trăieşte exuberant în spaţiul culorii, ce din instrument devine scop. 

                Au fost evidenţiate aspecte ale colaborării dintre Muzeul de Artă din Ploieşti şi Muzeul de Artă al Moldovei.

                  În perioada 21-31 martie 2017, Consiliul Judeţean Prahova, Centrul Judeţean de Cultură Prahova şi Centrul Dramatic „Mythos” au organizat cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Artelor „NICHITA LA ECHINOCŢIU” în cadrul căruia au fost susţinute prelegeri: „Ce ştie Daimonul”, prof. dr. Christian Crăciun; „Nichita Stănescu şi fratele său mai mare, Federico Garcia Lorca”, Mihai Vasile; „Bunavestire, prima mare sărbătoare creştină”, scriitorul Florin Manole, teolog.

                Au fost organizate ateliere de creaţie: atelierul de caligrafie „Scripta manent”, de Mihai Vasile; de semne „Nod”, susţinut de Diana Lemnaru; de sunete „Căutarea tonului”, susţinut de Mihai Vasile; de imagine „Hieroglifa” (fotografie, film, arte vizuale), susţinut de Mihai Gheorghe; de arhitectură literară „Din ce sunt făcute gândurile?”, susţinut de Dana Sânziana Vasile. Au fost vizionate diaporame, fotografii şi filme ale atelierelor de la ediţiile anterioare.

                Au fost proiectate filme: „Maramureş – ţară veche, ţară nouă”, de Florin Andreescu; „De la documentar la ficţiune”, regizorul Cătălin Apostol şi filmele sale „Cuibul de cuci” şi „O zi bună.”  ; „Autoportret”, texte de Dan David, un film de Vasile Mihai; „Bucură-te, floarea mărului şi nu te speria de rod”, de Mihai Vasile.

                Au fost susţinute recitaluri individuale de către actorii clasei de actorie, prof. Mihai Vasile  şi spectacolele: „Între mine şi lume nu e decât o cămaşă” de Mara Nicoară şi „Trandafirul de carne” de Magdalena Ghica. Actorii Centrului Dramatic „Mythos” şi-au demonstrat încă o dată profesionalismul şi originalitatea interpretând piesele de teatru: „La orele cinci spre seară...” de Federico Garcia Lorca (premieră absolută) şi „Torna Umbra” din cadrul Proiectului „Teatrul mitologiei româneşti”, care prin gestică, trăire afectivă intensă şi limbaj propriu au reuşit să ne introducă în ritualul marii treceri.

                 Ambele spectacole s-au bucurat de scenariul, scenografia, muzica şi regia lui Mihai Vasile.

                Artiştii penelului i-au adus omagiu poetului prin expoziţia de pictură şi grafică: Gheorghiţă Ghinea – Uriaşu şi cea de artă fotografică: Georgiana, Viorel şi Dan Mertoiu, absolvenţi ai Şcolii de Arte, clasa fotografie şi cinematografie, prof. Mihai Vasile.  

                Cei prezenţi s-au mai putut bucura de „Lecţia de muzică”, o conferinţă cu exemplificări,  susţinută de pianista prof.dr. Emanuela Profirescu şi un recital susţinut de mezzosoprana Cristina Trandafir, soprana Rodica Boldorea, chitaristul Bogdan Găzdac, bass-baritonul Octavian Tudose, organistul Mihai Nichita; lecţia despre cărţi: „Venirea fiului” de Dan David, prezentator Mihai Vasile.

                Festivalul „Nichita la Echinocţiu” s-a încheiat cu proiecţia filmului „Măreţia frigului” (după spectacolul cu acelaşi nume, de Nichita Stănescu, spectacol parte din Proiectul „Teatrul poeziei”, coordonator Mihai Vasile, realizatorul scenariului, scenografiei şi regiei; director imagine: Mihai Gheorghe).

                Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploieşti a organizat festivitatea  „Nichita Stănescu şi muzica românească”, constând din alocuţiuni rostite de prof. Nicolae Dumitrescu şi prof.dr. Alexandru Bădiulescu, recital vocal-instrumental susţinut de lect.univ.dr. Camelia Pavlenco – UNMB, elevi ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti, recitări de poezii de către Nelu Stan şi Constantin Tudorache, audiţii din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române.

                La Şcoala Gimnazială „Nichita Stănescu” din Ceptura s-a desfăşurat Simpozionul „Ceptura şi Nichita Stănescu” cu participarea prof.dr. univ. Tănase Joiţa, general (r) Constantin Degeratu, contraamiral dr. Constantin Ciorobea, prof.dr. Constantin Manolache, prof. Constantin Chioveanu, moderator: prof. Emilian Deaconescu. Elevii Şcolii „Nichita Stănescu”, pregătiţi de profesorii: Carmen Crăciun, Nicolae Ioniţă, Marilena Preda, Elena Selet, Ciprian Udrea, Vasilica Sisman, Gabriela Tănase, Roxana Pârvănoiu sub genericul „Patria mea e limba română”au prezentat un colaj din versurile lui Nichita, cântece şi grafică inspirate din opera poetului. A fost prezentă şi o delegaţie din comuna Peresecina, raionul Orhei, Republica Moldova.

                Casa de Cultură Plopeni a organizat Serata literar-muzicală „Nichita la Plopeni”, la care au participat Carolina Ilica, Liubiţa Raichici, Nicolae Băciuţ. Amfitrion a fost Nelu Ghiorghe. 

                Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” s-a terminat pe data de 31 martie.

                În prima parte a zilei a avut loc ceremonia de depunere de coroane de flori la statuia poetului din Parcul „Nichita Stănescu” din Ploieşti.

                Au rostit alocuţiuni Adam Puslojic şi Nicolae Băciuţ.

                Au fost depuse buchete de flori de către: Adam Puslojic şi Iosif Perlo, academicienii Eugen Simion şi Nicolae Breban, reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor, Consiliului Judeţean Prahova, Primăriei Ploieşti, Ministerului Culturii, Muzeului de Artă „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti, Muzeului de Arheologie Prahova, Bbiliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”, Centrul Judeţean pentru Cultură Prahova, Casei de Cultură „I.L. Caragiale” Ploieşti, Partidului Social-Democrat, ALDE, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Prahova, Filarmonicii „Paul Constantinescu”, Ploieşti, Asociaţiei Judeţene a Pensionarilor, elevilor.

                În continuare la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti au fost decernate Premiile „Nichita Stănescu”.

                Personalitatea lui Nichita Stănescu a fost evocată de Eugen Simion şi de Nicolae Breban.

                Eugen Simion l-a apreciat pe Nichita Stănescu ca fiind cel mai mare poet de după război, singurul poet care după Eminescu a reuşit să revoluţioneze limbajul poetic şi şi-a exprimat convingerea că Nichita a învins posteritatea care pentru el a început încă din timpul vieţii.  

                Nicolae Breban a prezentat aspecte ale prieteniei pe care a avut-o cu Nichita Stănescu de care l-au legat o gândire comună, dorinţa de a se crea o literatură de valoare într-o vreme în care literatura adevărată era călcată în picioare. A mărturisit că îl iubeşte pe Nichita ca pe un vis de tinereţe, ca pe singurul frate de destin şi l-a numit simbolul generaţiei 60.  

                Marele Premiu „Nichita Stănescu” a fost acordat de Consiliul Judeţean Prahova lui Mircea Ionescu Quitus, jurist, om politic, veteran de război, autor de epigrame, dar şi de poezii lirice şi scrieri în proză, membru a numeroase societăţi şi asociaţii culturale şi în conducerea unora dintre acestea, laureat al mai multor premii şi distincţii. În 1942 a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglici  de Virtute Militară şi în 2009 a primit gradul de general de brigadă în retragere din partea preşedintelui Traian Băsescu. De asemenea, i s-au acordat Ordinul portughez „Infante Don Henrique”, în grad de Mare cruce şi Ordinul danez „Daneburg” în grad de Mare cruce.

                Marele Premiu Nichita Stănescu a constituit o încununare nu numai a întregii activităţi a lui Mircea Ionescu Quintus, ci şi a onorabilei vârste de 100 de ani pe care a împlinit-o chiar în ziua acordării premiului.

                Viaţa lui a fost indisolubil legată de cea a epigramei, specie literară pe care a cultivat-o timp de 80 de ani, conferindu-i şi o uşoară tentă lirică. Pentru Domnia Sa epigrama este „cireaşa amară” şi viitorul volum de epigrame şi-l va numi „Cireş amar la centenar.” A citit din propriile epigrame.

                Premiul pentru Opera Omnia a fost acordat de Primăria Ploieşti lui Adam Puslojic, poet, scriitor, traducător, bun cunoscător al limbii române, prieten nedespărţit al lui Nichita, „Ultimul boem din Europa de Răsărit care când trece Dunărea pune în mişcare inerţia românească.” (Eugen Simion).

                Adam Puslojic s-a născut la 11 martie 1943 la Cobişniţa, lângă Negotin, Serbia.

                Este absolvent al Facultăţii de Filologie din Belgrad, specializarea Lteratură universală şi teorie literară.

                A publicat până în prezent 25 de volume de poezie în limba sârbă şi 8 volume în limba română.

                Poeziile sale au fost traduse în peste 20 de limbi.

                 A tradus peste 60 de cărţi dintre care multe din creaţia scriitorilor români: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mircea Dinescu etc. Toate traducerile din lirica românească le consideră un omagiu adus marelui poet şi prieten Nichita Hristea Stănescu.

                Este cetăţean de onoare al oraşelor Ploieşti, Skopje, Călăraşi, Târgu Cărbuneşti, Ceaceak, Negotin, preşedinte de onoare al Asociaţiei de Creaţie şi Prietenie „Frăţia sârbo-română” din Belgrad, membru de onoare al Academiei Române, membru activ al Uniunii Scriitorilor din România, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, distins cu mai multe premii pentru literatură şi traduceri.

                Pe scena Filarmonicii din Ploieşti i-a mulţumit iarăşi lui Nichita că existăm şi a recitat din poezia Îngerului blond, „Fiind şi strigând”, rămasă în manuscris, o rugă dedicată divinităţii pentru poporul român „Doamne, apără poporul român!/Ai grijă de el şi apără-l! [...]”

                În timpul activităţilor de la Ploieşti Adam Puslojic ne-a creat impresia unui stejar bătrân prin a cărui sevă curg o forţă ancestrală, o pasiune devoratoare, o dăruire totală faţă de literatură şi faţă de prietenul lui Nichita.         

                Premiul pentru promovarea culturii româneşti în străinătate a fost acordat de Consiliul Judeţean Prahova lui Iosif Herlo, preşedintele Asociaţiei „Alexandru Ioan Cuza - Gesellschaft fur Literatur, Musik, Kunst e.V”, Heidelberg, care a împlinit anul trecut 25 de ani de existenţă şi de 20 de ani are legături culturale cu judeţul Prahova.

                Iosif Herlo s-a născut în România în 1945, a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timisoara, specializarea Limba şi literatura română şi Limba şi literatura franceză, a fost profesor de limba franceză. După 1990 s-a stabilit în Germania unde a făcut mai multe specializări, susţine cursuri de limba română, în regim de voluntariat şi este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei „Alexandru Ioan Cuza  - Gesellschafpt e. V.”, care are ca scop promovarea relaţiilor culturale, în mod deosebit, româno-germane, pentru a contribui la crearea unui climat de înţelegere şi respect reciproc, de bună convieţuire în Germania şi în Europa.

                Pentru aceasta au fost desfăşurate o serie de activităţi culturale, precum: spectacole, întâlniri cu artişti din România, concerte, seri de muzică şi poezie, întâlniri cu oameni de seamă, mese rotunde pe teme de istorie, expoziţii. Remarcabile sunt şi Festivalul Internaţional de Balet pentru Copii, Festivalul Enescu – Heidelberg – Mannheim, Festivalul de - Muzică şi Dans  (devenit Festivalul Carpato-Dunărean).

                Asociaţia „Al.I. Cuza” are o colaborare frumoasă cu instituţii din judeţul Prahova: Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Direcţia Judeţeană de Cultură Prahova, de la care în 2011 a primit în dar statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi care au organizat importante activităţi culturale la Heidelberg.     

                Premiul Special „Nichita Stănescu” a fost obţinut de Aura Christi, poet, romancier, eseist, publicist, traducător român, redactor-şef al revistei „Contemporanul”, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

                Aura Christi s-a născut în 1967 la Chişinău şi din 1993 s-a stabilit în România.

                Pentru ea literatura înseamnă muncă, temele preferate sunt frigul şi exilul, familia ei însăşi având foarte mult de suferit în  comunism. Opera ei a fost tradusă în mai multe limbi.

                Ceremonia de înmânare a premiilor s-a terminat cu un scurt moment artistic susţinut de pianista Ioana Lupaşcu şi de actorii Gabriela Sandu şi Adrian Ancuţa, de la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti.       

                Festivalul „Nichita Stănescu” s-a finalizat în seara zilei de 31 martie 2017 la Filarmonica din Ploieşti cu un spectacol de muzică folk interpretată de Nicu Alifantis şi trupa Zan.

                Timp de patru zile Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” ne-a oferit şi de această dată o sinteză a spiritului creator românesc şi universal, a respectului pentru valori, a spiritului de prietenie şi colaborare, care i-a însufleţit totdeauna pe ploieşteni, a porţilor deschise spre tot ceea ce înseamnă artă şi cultură adevărată, a sufletului cald cu care Nichita este păstrat în permanenţă în cuibul naşterii, copilăriei şi adolescenţei sale, unde spiritul lui sincer, creativ, prietenos, inteligent este veşnic prezent.    

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 324 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 429 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou