Home Altele Lucian-Zeev HERŞCOVICI: ULTIMA ZI DE PESAH - AMINTIREA TRECERII MĂRII
Lucian-Zeev HERŞCOVICI: ULTIMA ZI DE PESAH - AMINTIREA TRECERII MĂRII PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Tuesday, 18 April 2017 11:38

Ce reprezintă ultima zi de Pesah? Ştim că este o zi de sărbătoare, care este numită „Achron şel Pesach”, fiind cea de şaptea zi a sărbătorii de Pesah (Paştele evreiesc). Această zi de sărbătoare urmează celor cinci zile de „Hol HaMoed” (zile de semi-sărbătoare, dintre prima şi ultima zi de Pesah), data ei în calendarul ebraic fiind 21 Nisan. Ce este specific în această zi de sărbătoare?

Comentatorii Bibliei Ebraice au pus această zi în legătură cu trecerea mării de către fiii lui Israel. În conformitate cu povestirea existentă în cartea biblică „Şemot” (Exodul), după ieşirea din Egipt, celebrată în prima seară de Pesah, fiii lui Israel au pornit la drum prin pustiu, călăuziţi de Dumnezeu, care apărea ziua ca un nor şi noaptea ca o coloană de foc. Foştii sclavi sperau într-un viitor mai bun. Se părea că ieşiseră din robie în mod definitiv, iar foştii lor stăpâni vor înceta să-i mai tracaseze în viitor pentru a-i înrobi a doua oară. Dar nu a fost aşa. Faraonul a decis să pornească pe urmele lor cu armata sa pentru a-i ajunge, a-i prinde şi a-i readuce în robie. Ceea ce a şi făcut. Armata faraonului era bine înarmată şi antrenată, şi a reuşit să-i ajungă pe fiii lui Israel relativ repede. Fiii lui Israel erau îngroziţi. În pustiu le era greu. Ei nu voiau să redevină robi, ci voiau să rămână oameni liberi, dar au început să creadă că oricum robia era mai bună, că în timpul ei trăiau, viaţa le era sigură dacă nu se revoltau împotriva stăpânilor. Mai mult, ei au început sa regrete robia, căutând anumite avantaje în perioada ei. Lucru care se petrece oriunde şi oricând, în orice epocă, după o revoluţie, atunci când apar greutăţile reale ale schimbării în bine. Conştiinţa maselor este şi rămâne o problemă, mai ales în cazul în care masele nu sunt pregătite pentru libertate. După părerea unor comentatori, totul a avut loc pentru că Dumnezeu ar fi vrut să-l facă pe faraon să înţeleagă că El, Creatorul Lumii, Regele Universului, este mai puternic dcât un rege pământesc. Pe de altă parte, Dumnezeu ar fi vrut să-i facă pe fiii lui Israel să aibă încredere în El, să înveţe să preţuiască atât credinţa, cât şi libertatea. Acestea sunt explicaţiile unor comentatori tradiţionalişti ai Bibliei, atât evrei cât şi creştini, interpretări făcute atât cu scop moralizator, cât şi cu scopul întăririi credinţei în Dumnezeu şi puterea Lui.

Armata faraonului, în frunte cu el însuşi, era puternică. Textul biblic ne arată însă că ea a fost totuşi învinsă de Dumnezeu, care s-a dovedit a fi mult mai puternic. Minunea făcută de Dumnezeu s-a dovedit a fi simbolul puterii Sale. Armata faraonului a fost înnecată în mare la un semn al lui Dumnezeu, făcut cu „Mâna Dreaptă a Domnului” la răsuflarea Lui. Era Spiritul lui Dumnezeu. Fiii lui Israel erau urmăriţi de armata faraonului, iar în faţa lor era marea. Erau într-o situaţie extrem de grea, într-o poziţie fără scăpare. Atunci au început protestele şi strigătele lor către Moşe (Moise), acuzându-l că i-a adus la moarte în pustiu: mai bine să fim robi în Egipt decât să murim. După ce a căutat să-i liniştească, Moşe a cerut ajutorul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu le-a înlesnit trecerea prin mijlocul mării, deschizându-le un drum uscat, apele mării retrăgându-se pe cele două laturi ale drumului uscat, arătând ca nişte ziduri adevărate. Totul a durat până când fiii lui Israel au trecut marea. Armata egipteană a venit după ei, dar în acel moment marea a revenit la ceea ce a fost, iar armata urmăritorilor s-a înnecat. Fiii lui Israel au văzut salvarea, ajutorul lui Dumnezeu „şi au crezut în Dumnezeu şi în Moşe, robul Lui”. Aceste fapte sunt povestite in capitolul al paisprezecilea din cartea biblică Şemot (Exodul). Spre deosebire de porţiunile istorice, legislative, moralizatoare din Biblia Ebraică (în special din „Humaş”, în traducere „Pentateuc”), în acest capitol apare elementul mistic, al minunii facută de Dumnezeu pentru salvarea poporului Său.

Nu ne-am propus să analizăm aspectele istorice şi aspectele mistice din cartea Şemot (Exodul). Nu ne-am propus nici să polemizăm cu oameni credincioşi, evrei, creştini, musulmani, nici cu oameni necredincioşi, atei. Disputele asupra aspectelor istorice ale ieşirii lui Israel din robia egipteană şi asupra „trecerii mării” sunt interesante, dar nu ne propunem să le prezentăm în cadrul de faţă. După cum nu ne propunem să analizăm elemente mistice legate de acest aspect, nici problema rolului credinţei în viaţa socială şi în istorie. Faptele povestite au influenţat evoluţia istorică dealungul mileniilor, au contribuit la apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti. Menţionăm doar, că unii comentatori biblici au pus accentul pe aceste aspecte mistice, bazate pe legătura între om şi Dumnezeu, precum şi pe ideea prezenţei minunii salvării, adăugând că în celebrarea celei de a şaptea zile de Pesah sunt elemente cabalistice. Un asemenea element, care include legătura între vii şi decedaţi, este recitarea rugăciunii de „Izkor”, pomenirea morţilor, în cadrul rugăciunii rostite in dimineaţa acestei zile. Această rugăciune, este recitată de patru ori pe an; celelate zile în care este recitată sunt: Iom Kipur (Ziua Răscumpărării Păcatelor); Şemini Aţeret (Ziua Marii Adunări, în acelaşi timp a Bucuriei Torei, a încheierii lecturii unui ciclu şi începerii lecturii altui ciclu anual al al Torei, respectiv a Pentateucului); Şavuot (Rusaliile Evreieşti, Ziua Predării Torei, respectiv a Revelaţiei Sinaitice). Toate aceste zile includ elemente mistice în cadrul sărbătorii, legate de relaţia între om şi Dumnezeu, de prezenţa lui Dumnezeu în istoria iudaică (ulterior preluate şi dezvoltate de mistica creştină şi de mistica musulmană).

Bucuria salvării a fost imensă. Era bucuria rămânerii în viaţă. Salvarea a fost comparată cu eliberarea. Ca urmare, atât prima, cât şi ultima zi de Pesah sunt zile de sărbătoare celebrate ca atare. Dar ultima zi, a şaptea (atenţiune, Biblia Ebraică include simetria bazată pe cifra 7 adeseori, probabil sub influenţa sistemului matematic sexagesimal babilonian) – nu are un nume special descriind sărbătoarea, ci un nume relativ simplu: „Achron şel Pesach” (=Ultima zi de Pesah). Nu este denumită nici Sărbatoarea Libertăţii, nici Sărbătoarea Azimelor, nici Sărbătoarea Primăverii, nici Sărbătoarea de Pesah, a Ieşirii lui Israel din Egipt. Aceste denumiri sunt folosite pentru prima zi şi (sau) pentru întreaga sărbătoare, inclusiv zilele de semi-sărbătoare. Ultima zi de Pesah este cea venită să completeze sărbătoarea, să o aducă până la capăt prin salvare, prin confirmarea definitivă a eliberării cu ajutorul şi prin Mâna lui Dumnezeu. Probabil că de aici aspectele mistico-cabalistice.

Dar să revenim la bucuria salvării. Ea a fost o răbufnire spontană. Aceiaşi oameni care anterior regretaseră robia (de teamă pentru viaţă, pentru prezent şi pentru viitor), sunt conştienţi de salvare. Reacţia lor este exact inversă: de fapt, ei voiau libertatea, nu robia, deşi nu aveau siguranţa ei. Capitolul al cincisprezecilea al cărţii biblice Şemot (Exodul) reflectă această izbucnire de bucurie, manifestată prin cântec şi dans. Mai mult decât atât. Fiii lui Israel au compus o poemă (o „cântare”) de bucurie şi de mulţumire către Dumnezeu pentru salvarea lor, care reflectă şi credinţa lor în Dumnezeu, ca urmare a minunii făcute, a salvării. Această „cântare” a fost recitată (cântată) de Moşe şi fiii lui Israel, fericiţi că au supravieţuit, că Dumnezeu le-a salvat viaţa şi libertatea. Majoritatea poemului a fost cântată de Moşe şi fiii lui Israel. O parte a fost cântată de Miriam, sora lui Moşe şi a lui Aharon HaCohen, împreună cu celelalte femei israelite. „Cântarea Mării” a fost introdusă în capitolul 15 al cărţii Şemot (Exodul), versetele 1-21 şi este considerată una dintre cele mai frumoase creaţii literare în limba ebraică biblică. Rima ei nu este bazată pe regulile contemporane, ci pe ritm şi aliteraţie. Ea a fost tradusă în limba română în cadrul întregii traduceri a Bibliei, în mod indirect, în proză, fără versificaţie. Ne-am gândit să oferim o traducere versificată din limba ebraică (originală) în limba română cititorilor, traducere pe care am făcut-o după puterile noastre, cu speranţa că va umple un gol existent. Necesităţile versificării ne-au silit să nu respectăm numărătoarea versetelor, împărţindu-le uneori în câteva versuri fiecare şi completând uneori cu unele cuvinte izolate, care nu schimbă sensul cu nimic; oricum, aceste versete au lungimi diferite, fiind scrise uneori în fraze lungi, alteori în fraze scurte, chiar în propoziţii simple. „Cântarea Mării” este continuă, de la verset la verset, fără strofe. Observăm că o parte a poemului este descriptivă, alta declamativă, adresându-se direct lui Dumnezeu, cu aspecte de odă. Oricum, cu exceptia câtorva versete descriptive epice, este un poem liric. Observăm de asemenea alternanţa (deşi inegală) în folosirea singularlui şi pluralului. Alăturăm traducerea mai jos.

CÂNTAREA MĂRII

Traducere versificată de: Lucian-Zeev Herşcovici

Moşe şi fiii lui Israel i-au recitat lui Dumnezeu această cântare:

„Pentru ca S-a înălţat mult şi a zvârlit cal şi călăreţ în mare.

Dumnezeu a fost puterea mea, cântul meu, El mi-a fost mântuirea,

El este Dumnezeul meu şi al tatălui meu, pe El îl voi slăvi,

Îl voi preamări,

El este fericirea.

Domnul este luptător în război,

Numele Lui este Atotputernicul, pentru toţi, pentru noi!

Carele faraonului şi armata lui în mare le-a aruncat,

Ofiţerimea lui s-a înnecat.

Adâncul mării i-a acoperit, au căzut în abis ca o piatră.

Mâna Ta Dreaptă, Doamne, va fi sfărâmat duşmanul ce latră.

Cu puterea Ta mai mare ca a lor ai distrus pe cei ce s-au ridicat împotriva Ta;

Mânia Ta ai azvârlit-o asupra lor, ca pe un pai i-a ars ea.

La răsuflarea Ta apele s-au înălţat,

Ca un zid, talazuri s-au ridicat,

În mijlocul mării, valurile au încremenit, s-au închegat, au îngheţat.

Vrăjmaşul a spus: <<Îi voi urmări,

Din urmă îi voi ajunge, prada o voi împărţi,

Cu ei voi făcea orice voi dori,

Voi scoate sabia, îi voi distruge, îi voi căsăpi>>.

Dar cu Spiritul Tău ai răsuflat, iar marea i-a acoperit,

În străfundurile ei s-au scufundat ca plumbul netopit.

Nimeni nu e ca Tine, Doamne, între zei,

Nimeni nu e puternic în sfinţenie ca Tine, între ei,

Cel mai straşnic în fapte de laudă, în minunile pe care le faci,

Pentru care, Doamne, tuturor le placi.

Ai întins Mâna Ta Dreaptă – şi adâncurile pe duşmani i-au înghiţit,

Cu îndurarea Ta, neamul salvat de Tine l-ai călăuzit,

Prin puterea Ta l-ai îndreptat spre Casa Ta cea Sfântă,

Veşnică şi neînfrântă.

Neamuri au auzit şi s-au mâniat,

Ţara filistenilor s-a cutremurat,

S-au îngrozit căpeteniile edomiţilor,

Au tremurat şefii moabiţilor,

Canaanienii s-au umplut de teamă,

Simţind că-n faţa Ta or să dea seamă,

Spaima şi teama au căzut asupra lor,

Venite parcă dintr-un zbor.

Atunci când Mâna Ta a făcut fapte măreţe

Ei au amuţit ca piatra, trupurile lor păreau să îngheţe.

Până a trecut poporul Tău, Doamne, neamul ce ai mântuit.

Tu îi vei aduce şi aşeza în Ţara lui Israel ce le-ai dat-o, la Templul pe care Ţi l-ai pregătit.

Dumnezeule, Casa care Ţi-ai pregătit-o cu Mâinle Tale întotdeauna a Ta o să fie,

Dumnezeu va domni pe vecie!

Caii faraonului, carele şi călăreţii lui s-au înnecat în a mării apă,

Iar fiii lui Israel au mers pe uscat în mijlocul mării, pe ei Domnul îi scapă”.

Şi Miriam profetesa, sora lui Aharon Cohenul, a luat o tobă în mâinile ei,

Fiind urmată, cu tobe şi surle, de celelalte femei.

Iar Miriam, cântând, le-a spus în strigare:

„Cântaţi-L pe Dumnezeu, pentru că este nespus de puternic şi mare!

Cântaţi-L în sunet de caval, de cristal,

Pentru că a aruncat în mare călăreţ şi cal”.

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 398 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 212 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou